Adevărul dureros despre creierul copilului tău: Cât rezistă la ecran și ce ascunde mitul somnului din weekend. Medic neurolog: „Este ca un depozit la bancă!”
Urmărește Libertatea in Google Discover
O mamă diagnosticată cu scleroză multiplă rupe tăcerea despre modul în care rutina zilnică ne poate salva sau distruge creierul, iar neurologii din România lansează un avertisment fără precedent pentru elevi și părinți: „Sănătatea mintală nu se construiește cu datorii!”. Descoperă cum poți proteja mintea copilului tău și ce provocare națională le poate aduce elevilor premii de sute de euro în Săptămâna Altfel.
Cuprins:
- Alexandra Cotroceanu, mamă cu scleroză multiplă, lecția despre creier și bătălia pentru viitorul copiilor
- Mitul somnului din weekend și capcana ecranelor: De ce își riscă elevii sănătatea?
- Cum ne putem antrena memoria în fiecare zi
- Avertismentul medicului neurolog Vlad Tiu: „Rezerva cognitivă se construiește ca un depozit la bancă!”
- Proiectul „Brain Health School Challenge”: Provocarea din Săptămâna Altfel care premiază elevii din România
- Cele 3 reguli de aur ale Academiei Europene de Neurologie (EAN)
- Ce se întâmplă cu memoria, atenția și starea de spirit a copiilor când nu dorm suficient
Alexandra Cotroceanu, mamă cu scleroză multiplă, lecția despre creier și bătălia pentru viitorul copiilor
Diagnosticul de scleroză multiplă schimbă totul, iar pentru o mamă care își crește copilul și îl trimite zilnic la școală, fiecare alegere legată de stilul de viață devine o luptă pentru prevenție și echilibru. Alexandra Cotroceanu, mama unui elev de școală primară și pacientă diagnosticată cu scleroză multiplă (SM), cunoaște mai bine decât oricine cât de fragilă, dar și cât de extraordinară este mintea umană.
Vorbind din propria experiență de viață și din lupta zilnică cu afecțiunea neurologică, Alexandra se gândește cu îngrijorare la obiceiurile pe care părinții le cultivă copiilor încă din primii ani de școală: „Prin obiceiurile noastre zilnice putem să ne construim o bună funcționare pentru creierul nostru sau, din contră, putem să, încet-încet, cu obiceiurile noastre să săpăm cumva în sănătatea lui. Creierul are o plasticitate extraordinară, doar că ține de noi ceea ce construim zilnic și încotro ne îndreptăm pentru a-l fortifica, pentru sănătate, pentru bunăstare sau, din contră, pentru a-l solicita și a-l stresa maxim, astfel încât în timp să ajungem destul de obosiți, poate în burnout sau cu anxietate sau în diverse stări de oboseală sau patologie,” a mărturisit Alexandra Cotroceanu pentru Libertatea.
Lupta ei nu este doar una personală, ci o lecție de viață despre cum ne putem proteja copiii înainte ca epuizarea sau tulburările neurologice să apară.
Mitul somnului din weekend și capcana ecranelor: De ce își riscă elevii sănătatea?
Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac adolescenții de astăzi este sacrificarea somnului din timpul săptămânii, având iluzia că se vor „recupera” sâmbăta și duminica. Cu o rutină perturbată de teme, stres și ore întregi petrecute pe telefon sau tabletă, creierul tinerilor intră într-o adevărată criză energetică.
„În realitate, acest mit al recuperării peste weekend, apropo de orele de somn sacrificate în timpul săptămânii, nu este valabil, deoarece creierul nostru are nevoie de acest somn recuperator, reparator în fiecare noapte!”, susține Alexandra Cotroceanu.
Utilizarea dispozitivelor mobile înainte de culcare blochează secretarea naturală de melatonină, hormonul somnului, din cauza luminii albastre. Rezultatul? Insomnii, somn de proastă calitate, stare de oboseală cronică la prima oră a dimineții și incapacitatea de a te mai concentra la școală.
Cum ne putem antrena memoria în fiecare zi
Alexandra Cotroceanu avertizează că ecranele le-au lenevit memoria copiilor: tehnologia îi face doar să deruleze rapid informația (scroll), fără a mai stoca nimic. Pentru a ne păstra memoria ageră până la bătrânețe, ea recomandă exerciții simple:
Reamintirea textelor: Citește un paragraf și încearcă să-ți amintești ideile principale fără să te uiți înapoi.
Listele mentale: Mergi la cumpărături sau la farmacie cu lista memorată în minte.
Învățarea continuă: Învață zilnic cuvinte noi sau o limbă străină pentru a forța creierul să creeze noi conexiuni.
Avertismentul medicului neurolog Vlad Tiu: „Rezerva cognitivă se construiește ca un depozit la bancă!”
Perioada copilăriei și a adolescenței este una critică: sistemul nervos se află în plină maturizare și reconfigurare (în special la nivelul lobului prefrontal). Ceea ce depunem acum în creierul copilului îi va dicta întreaga viață adultă. Coordonatorul național al programelor educaționale pentru creier, asist. univ. dr. Vlad Tiu, medic neurolog, secretar general al Societății de Neurologie din România, explică mecanismul rezervei cognitive printr-o metaforă financiară tulburătoare:
„Pe parcursul vieții, cu toții vom avea o evoluție a capacității cognitive, un maxim și un declin. Cu cât reușim să urcăm mai mult pe această curbă de potențial, cu cât reușim să ne menținem mai mult acolo și cu cât declinul este mai lent, cu atât avem șanse mai mari ca sănătatea noastră mentală să nu fie un punct de suferință pentru noi și cei din jurul nostru. Este poate ca un depozit la bancă: trebuie să încercăm să depunem cât mai mult, să pierdem cât mai puțin și să nu trăim din datorii!”
Dr. Vlad Tiu atrage atenția că marii factori de risc moderni: sedentarismul, alimentația bogată în zahăr, lipsa mișcării, lipsa somnului și suprastimularea digitală au un efect cumulativ exponențial. „Nu putem spune «nu fac sport și nu dorm, dar măcar nu fumez»”. În plus, copiii învață din exemplul personal: degeaba le cerem să lase telefoanele dacă noi ne petrecem fiecare clipă liberă în fața ecranelor.
Proiectul „Brain Health School Challenge”: Provocarea din Săptămâna Altfel care premiază elevii din România
Pentru a aduce prevenția în școli și pentru a transforma sănătatea creierului într-un subiect firesc,Academia Europeană de Neurologie (European Academy of Neurology-EAN) și Societatea de Neurologie din România (SNR), cu sprijinul Asociației pentru Sănătatea Creierului (ASC), lansează competiția națională „Brain Health School Challenge”.
Coordonat de dr. Vlad Tiu, proiectul își propune să-i transforme pe elevi în promotori ai propriului lor stil de viață.
În cadrul activităților din Săptămâna Altfel, clasele de elevi (împărțite pe trei categorii: școală primară, ciclu gimnazial și liceu) pot lucra în echipă pentru a crea un proiect comun: afișe, scurtmetraje, cântece, benzi desenate, texte sau momente de dans prin care să promoveze protejarea creierului. Înscrierile în competiție pentru ediția 2026–2027 se desfășoară între 5 octombrie 2026 și 5 aprilie 2027. Pentru fiecare dintre cele trei categorii de vârstă vor fi acordate un premiu I, în valoare de 500 de euro, și un premiu II, în valoare de 250 de euro.
„Pentru noi, Brain Health School Challenge este mai mult decât o competiție. Este o invitație adresată copiilor și adolescenților de a vorbi despre creier în propriile lor cuvinte și de a descoperi că sănătatea creierului este ceva ce putem proteja prin alegerile pe care le facem în fiecare zi. Când un copil înțelege că somnul, mișcarea, învățarea, relațiile cu ceilalți și grija pentru propria stare de bine sunt importante pentru creierul său, am făcut deja un pas spre prevenție”, spune Cristina Vlădău, Vicepreședintele Asociației pentru Sănătatea Creierului.
Cele 3 reguli de aur ale Academiei Europene de Neurologie (EAN)
- Protejează ce ai: Sport, dietă echilibrată, somn adecvat, consum moderat de social media și o viață socială reală bogată.
- Previne expunerea la factori nocivi: Evită zahărul în exces, fumatul, alcoolul și mediul poluat.
- Planifică pas cu pas: Construiește-ți o viață echilibrată zi de zi, respectând regula clasică a celor trei segmente: 8 ore de somn, 8 ore de muncă/școală și 8 ore de odihnă și recreere.
Ce se întâmplă cu memoria, atenția și starea de spirit a copiilor când nu dorm suficient
Dr. Vlad Tiu, medic neurolog la Spitalul Universitar de Urgență Elias și coordonator SNR al programului Brain Health Challenge România, susține că somnul este un determinant major al stării noastre de sănătate, mai ales a celei mentale.
„Datoria de somn, atât cea acută cât și cea cronică, duc la o scădere marcată a randamentului nostru global. Și nu vorbim doar de randamentul școlar, ci și cel social și emoțional. Trebuie să ne gândim și că un program inadecvat de somn este corelat cu incidențe crescute ale tulburărilor de afect precum anxietatea, depresia, surmenajul (burn-out-ul) etc. La rândul lor, ele afectează sănătatea mentală și pot duce la agravarea calității somnului, generând un cerc vicios extrem de periculos.”
Afirmațiile medicului neurolog sunt susținute de numeroase cercetări internaționale de neuroștiință și psihologie infantilă.
Studiul ABCD (Adolescent Brain Cognitive Development), desfășurat de cercetătorii de la University of Maryland School of Medicine pe un eșantion de peste 8.300 de copii, a arătat că elevii care dorm mai puțin decât cele 9-12 ore recomandate prezintă diferențe semnificative în regiunile creierului responsabile de memorie, atenție și controlul impulsurilor.
Un alt studiu publicat de American Psychological Association (APA) în 2023, care a analizat peste 50 de ani de cercetări privind privarea de somn, a demonstrat că pierderea somnului reduce drastic emoțiile pozitive (bucuria, entuziasmul), crește reactivitatea la stres și afectează capacitatea copiilor și adolescenților de a naviga eficient în interacțiunile sociale.
O cercetare publicată în Journal of Child Psychology and Psychiatry a evidențiat faptul că insomnia și privarea cronică de somn în adolescență dublează riscul de dezvoltare a depresiei și a tulburărilor de anxietate la vârsta adultă tânără. Oamenii de știință confirmă că elevii care acumulează o „datorie cronică de somn” prezintă un nivel ridicat de cortizol (hormonul stresului) și dezvoltă simptome specifice burnout-ului școlar: epuizare emoțională, cinism față de cerințele școlare și o senzație continuă de ineficiență personală.
Scleroza multplă este o boală neurologică incurabilă, imprevizibilă și complexă, care își pune puternic amprenta asupra vieții unei persoane, prin schimbări semnificative la nivel fizic, cognitiv și emoțional. Potrivit dr. Vlad Tiu, ,,2 din 3 pacienți din România cu scleroză multiplă nu sunt diagnosticați. Pe lângă cei 10.000 pe care îi știm, mai sunt undeva încă 15.000-20.000 de oameni despre care nu știm nimic”.
