LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 215 | Ucraina anunță că a găsit încă o cameră de tortură într-un sat eliberat din Harkov

Departamentul de Stat al SUA a anunţat că nu a văzut niciun indiciu că China se pregătește să sprijine invazia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina sau să ajute Rusia să se sustragă sancțiunilor, relatează CNN.

„Analizăm fiecare informație pe care o avem”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

„Deocamdată nu am văzut nimic, cel puțin, care să indice faptul că Republica Populară Chineză adoptă o abordare diferită atunci când vine vorba de asistență în domeniul securității, atunci când vine vorba de eforturi pentru a ajuta în mod sistematic Rusia să se sustragă sancțiunilor”, a spus el.

Price a declarat că SUA „continuă să urmărească” ceea ce face China cu privire la Ucraina și a precizat că remarcile ministrului chinez de externe Wang Yi indică faptul că China are „un anumit grad de neliniște față de ceea ce face Rusia în Ucraina”.

Secretarul de stat american Antony Blinken s-a întâlnit vineri cu Yi la Națiunile Unite și „a subliniat implicațiile în cazul în care RPC [Republica Populară Chineză] ar oferi sprijin pentru invazia Moscovei asupra unui stat suveran”, potrivit relatării Departamentului de Stat privind întâlnirea.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că un soldat rus luat prizonier în timpul luptelor din regiunea Herson în această lună are legătură cu una dintre atrocitățile comise la Bucha, în apropiere de Kiev, în luna martie, relatează CNN.

Într-un comunicat publicat luni, agenția de informații susține că soldatul luat prizonier „a deschis focul cu o mitralieră”, alături de alți militari ruși, “asupra unei mașini pe autostrada din apropierea satului Zdvîjivka, districtul Bucha” la începutul lunii martie.

„Șoferul a murit pe loc”, iar grupul de soldați ruși a îngropat apoi trupul victimei într-o pădure, precizează agenția ucraineană.

SBU menționează că trupul șoferului a fost exhumat și trimis pentru examinare medico-legală.

În acel moment, forțele ruse tocmai ocupaseră Bucha.

Respectivul soldatul rus a fost reținut în septembrie, în timpul luptelor din regiunea Herson, iar anchetatorii au dovedit implicarea acestuia în crima de la Bucha, mai susține SBU.

Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că nu va restricționa circulația cetățenilor ruși în urma mobilizării militare decretate de președintele Vladimir Putin, scrie Ukrainska Pravda.

„În contextul mobilizării parțiale în Federația Rusă, nu sunt așteptate restricții privind circulația cetățenilor”, a transmis ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Mesajul nu precizează dacă este vorba despre circulația între entitățile constitutive ale Federației Ruse sau despre călătoriile în afara țării.

În același timp, presa rusă relatează că la granițe, unde s-au adunat acum mulți ruși, sunt tot mai frecvente cazurile în care polițiștii de frontieră refuză să le permită bărbaților eligibili pentru încorporare să părăsească țara.

Statele Unite „nu vor recunoaște niciodată” teritoriul ocupat de Rusia ca fiind „altceva decât… parte a Ucrainei”, a anunțat luni Casa Albă, în contextul în care liderii separatiști din patru regiuni ucrainene desfășoară referendumuri privind alăturarea acestor zone la Federația Rusă, informează CNN.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat, în cadrul unui briefing de presă de organizat luni, că „referendumurile de fațadă” reprezintă o „încălcare flagrantă a dreptului internațional”.

„Vom continua să lucrăm cu aliații și partenerii noștri pentru a trage Rusia la răspundere și pentru a sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a precizat Karine Jean-Pierre.

„În ceea ce privește ceea ce facem, suntem pregătiți să impunem costuri economice suplimentare rapide și severe Rusiei, împreună cu aliații și partenerii noștri, ca răspuns la aceste acțiuni pe care le vedem în prezent, dacă vor merge mai departe cu anexarea”, a mai spus ea.

„Veți auzi mai multe de la noi în zilele următoare în această privință”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Un atac aerian rusesc efectuat luni asupra orașului Kramatorsk, din regiunea Donețk, a rănit patru persoane, informează The Kyiv Independent.

Primarul din Kramatorsk, Oleksandr Honcharenko, a anunțat că forțele ruse au lovit centrul orașului, avariind clădirile înalte. Edilul a precizat că una dintre persoanele rănite se află în stare gravă.

Agenția rusă de stat TASS a anunțat luni că o școală din regiunea Luhansk, în estul Ucrainei, care era folosită ca secție de votare în cadrul așa-numitului referendum privind aderarea la Rusia, a fost lovită de un bombardament ucrainean, relatează CNN.

TASS a relatat că șase obuze au lovit școala din orașul Rubijne.

Autoritățile de la Kiev și din alte țări occidentale spun că referendumurile sunt o „impostură” al cărei rezultat a fost prestabilit și care se desfășoară adesea sub amenințarea armei. Observatorii internaționali și guvernul ucrainean și-au exprimat îngrijorări similare în 2014, când Rusia a anexat unilateral Crimeea după un referendum desfășurat în prezența trupelor ruse.

Marți este ultima zi în care se mai desfășoară votul la referendumurile organizate în părțile ocupate din cele patru regiuni ucrainene.

Un atac aerian efectuat de forțele ruse în cursul după-amiezii de luni a ucis 7 persoane în orașul Pervomaiskîi, din regiunea Harkov, informează Ukrainska Pravda.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Harkov a precizat că un copil de 15 ani se numără printre persoanele ucise în atacul rușilor. Operațiunile de salvare sunt încă în curs de desfășurare.

Luni, orașele Pervomaiskîi și Kupiansk au fost din nou ținta atacurilor rusești. Forțele Moscovei au bombardat două așezări din aceste zone, inclusiv cu muniții cu dispersie, interzise, precum și cu artilerie grea.

În Kupiansk, clădirea unei biserici și un magazin cu o suprafață totală de 500 de metri pătrați au luat foc după ce au lovite de aceste muniții. O persoană a fost rănită.

Olanda își va spori sprijinul acordat Ucrainei și va susține noi sancțiuni împotriva Rusiei, a anunțat luni premierul olandez Mark Rutte, potrivit Reuters.

În urma unei convorbiri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Rutte a anunțat că va intensifica răspunsul la mobilizarea Rusiei și la referendumurile de anexare organizate în zonele ocupate din regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie.

„Mai multe arme, mai multe sancțiuni, mai multă izolare a Rusiei. Din cauza mobilizării și a referendumurilor false ale Rusiei”, a scris premierul olandez, pe Twitter.

📞: We are stepping up our support for Ukraine. More weapons, more sanctions, and more isolation for Russia. I stressed this once again when speaking to @ZelenskyyUa, in response to Russias mobilisation and illegitimate referenda. Protecting Europe is crucial for our security. pic.twitter.com/3tyQLpCDDQ

— Mark Rutte (@MinPres) September 26, 2022

„Era şantajului nuclear trebuie să ia sfârşit”, a pledat luni secretarul general al ONU, Antonio Guterres, solicitând „eliminarea” tuturor armelor nucleare după ameninţările Rusiei privind posibila lor utilizare în Ucraina, scrie Agepres, preluând AFP.

„Războiul Rece a dus umanitatea la câteva minute de distrugere. Astăzi, la decenii după căderea Zidului Berlinului, auzim din nou intimidările nucleare”, a declarat Guterres, în cadrul unei reuniuni speciale a Adunării Generale cu prilejul Zilei Internaţionale pentru eliminarea armelor nucleare.

„Să fim clari. Era şantajului nuclear trebuie să ia sfârşit. Ideea că o ţară poate purta şi câştiga un război nuclear este nebunească”, a adăugat el, estimând că „fără eliminarea armelor nucleare nu poate exista nici pace (…), nici încredere”.

Săptămâna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat că va recurge la „toate mijloacele” aflate la dispoziţia sa pentru a proteja întrgul teritori rus, în contextul referendumurilor organizate în zonele ocupate din Ucraina, relansând astfel speculaţiile privind riscurile unui conflict nuclear, pentru prima dată după 1945.

Rusia ar putea impune legea marțială în regiunile sale de frontieră după pseudo-referendumurile din teritoriile ocupate din Ucraina, pentru a-i împiedica pe bărbații ruși să părăsească țara, relatează luni publicația RTL, citându-l pe ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, potrivit The Kyiv Independent.

Duminică, publicația rusă independentă de știri Meduza a scris, de asemenea, că Rusia și-ar putea închide, pe 27-28 septembrie, granițele pentru bărbații eligibili de recrutare, când se pare că reprezentanții Moscovei intenționează să anunțe rezultatele pseudo-referendumurilor privind aderarea la Rusia organizate în regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporizhzhia. Referendumurile au început în aceste regiuni vineri, 23 septembrie.

Sâmbătă, ministrul lituanian de Externe, Gabrielus Landsbergis, a declarat că țara sa nu va acorda azil bărbaților ruși care fug de mobilizare.

O presupusă groapă comună, descoperită pe teritoriul unei ferme industriale de pui din regiunea Harkov, este investigată de forțele ucrainene, au anunțat luni oficialii locali, potrivit The Guardian.

Autoritățile locale se tem că până la 100 de cadavre au fost îngropate în acest loc, care a fost folosit cândva de trupele ruse pentru a-și adăposti tancurile.

Zona a fost recucerită de soldații ucraineni care au împins forțele ruse înapoi peste graniță la începutul acestei luni, însă echipele de deminare nu au cercetat încă zona pentru identificarea obuzelor neexplodate.

Oficialii ucraineni spun că în ultimele zile au avut loc cinci atacuri asupra orașului portuar Odesa de către forțele ruse, care au folosit drone iraniene achiziționate recent, relatează CNN.

Rusia a lansat drone kamikaze Shahid-136 de fabricație iraniană împotriva orașului „timp de mai multe zile la rând”, a declarat Serhii Bratciuk, purtător de cuvânt al administrației militare și civile din regiunea Odesa. „Inamicul încearcă să își salveze rachetele de croazieră, rachete de diferite calibre, deoarece aceste drone sunt mult mai ieftine. (…) Și ele nu sunt lansate singure, ci uneori în perechi. Observăm chiar că inamicul poate lansa mai multe astfel de drone kamikaze în timpul unui atac”, a precizat Bratciuk.

În ultimele atacuri cu drone, „au fost două lovituri, o dronă kamikaze a fost distrusă, dar o explozie a avut loc pe teritoriul acestui obiectiv militar [instalație]. Nu au existat victime”, a adăugat el.

Separat, Natalia Humeniuk, purtătoare de cuvânt a Comandamentului Operațional de Sud, a anunțat că se studiază mostre ale dronelor pentru ca apărarea antiaeriană ucraineană să dezvolte capacități pentru distrugerea lor.

Ivan Fedorov, primarul orașului Melitopol din regiunea Zaporojie, ocupat de forțele ruse, a declarat luni că autoritățile de ocupație merg din ușă în ușă pentru a-i obliga pe localnici, din cauza prezenței la vot „catastrofal de scăzute”, să voteze în locul membrilor de familie și vecinilor lor care au fost evacuați, informează The Kyiv Independent.

Autoritățile impuse de ruși la conducerea teritoriilor ocupate din regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie organizează, în perioada 23-27 septembrie, o serie de referendumuri privind aderarea la Rusia. Kievul și partenerii săi occidentali au denunțat aceste referendumuri ca fiind unele “de fațadă” și au anunțat că nu vor recunoaște rezultatul votului.

50 de transportoare blindate M113, donate de Lituania, au ajuns deja în Ucraina, a anunțat luni ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, potrivit site-ului de știri Delfi.

Arvydas Anusauskas a precizat că Lituania ia în considerare un potențial sprijin suplimentar pentru Ucraina, în consultare cu partenerii NATO.

11 birouri de înrolare militară și 6 clădiri administrative au fost incendiate în Rusia de la începutul mobilizării, relatează portalul rus independent de știri Meduza, preluat de The Kyiv Independent.

Meduza a scrie că cel puțin 11 birouri de înrolare militară au fost incendiate în Rusia de când Vladimir Putin a decretat mobilizarea parțială, miercurea trecută, pe 21 septembrie.

Rușii au încercat, de asemenea, să incendieze șase clădiri administrative în ultimele șase zile.

Publicația independentă notează că, în primele șase luni ale invaziei Rusiei în Ucraina, cel puțin 20 de comisariate militare au fost incendiate, însă după anunțul lui Putin privind mobilizarea, frecvența unor astfel de incidente a crescut semnificativ.

Este vorba despre 92 de sancțiuni care îi vizează pe cei din spatele ”voturilor false” din cele patru regiuni ucrainene, precum și pe acele persoane care continuă să susțină războiul Rusiei, relatează The Guardian.

Printre cei 33 de oficiali care au fost sancționați în urma referendumului se numără Serghei Yeliseyev, șeful guvernului recent instalat la Herson, Ivan Kusov, ministrul educației și științei în așa-numita Republică Populară Luhansk și Yevhen Balitski, șeful administrației civile-militare din regiunea Zaporojie, susținută de Rusia.

Vizați de sancțiuni sunt și unii oligarhi, printre care „regii domeniului imobiliar rusesc”, God Nisanov și Zarakh Iliev, precum și membri ai consiliilor de administrație din organizațiile de stat.

„Referendumurile simulate, ținute sub amenințarea armei, nu pot fi libere sau corecte și nu le vom recunoaște niciodată rezultatele. Ele urmează un model clar de violență, intimidare, tortură și deportări forțate în zonele din Ucraina pe care Rusia le-a confiscat”, a declarat secretarul britanic pentru afaceri de externe James Cleverly.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a anunțat luni că Statele Unite s-au angajat să ofere Ucrainei un nou pachet de asistență de securitate civilă în valoare de 457,5 milioane de dolari, relatează CNN.

Acest pachet are ca scop „sporirea eforturilor agențiilor ucrainene de aplicare a legii și de justiție penală de a-și îmbunătăți capacitatea operațională și a salva vieți, în timp ce acestea continuă să ajute la apărarea poporului ucrainean, a libertății și a democrației sale de războiul brutal de agresiune al Kremlinului”, se precizează într-un comunicat publicat luni.

În declarația transmisă de secretarul de stat al SUA se mai menționează că pachetul contribuie la sprijinul american „pentru eforturile guvernului ucrainean de a documenta, investiga și urmări în justiție atrocitățile comise de forțele ruse, bazându-se pe relația noastră de lungă durată cu agențiile ucrainene de justiție penală, inclusiv cu Procuratura Generală ucraineană”.

The United States will provide an additional $457.5 million in civilian security assistance to save lives and bolster the capacity of our Ukrainian law enforcement and criminal justice partners. We share their commitment to a democratic, independent, and sovereign Ukraine.

— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken) September 26, 2022

Oficialii ucraineni afirmă că Rusia folosește referendumurile de anexare din zonele ocupate ca pretext pentru a-i atrage pe ucraineni în armată, relatează CNN.

„Scopul principal al referendumului fals este de a mobiliza rezidenții noștri și de a-i folosi pe post de carne de tun”, a declarat într-un mesaj pe Telegram Ivan Fedorov, primarul ucrainean din exil al Melitopolului ocupat de Rusia.

Totodată, oficialii din Ucraina spun că de când președintele rus a decretat mobilizarea parțială, călătoriile tinerilor din zonele ocupate au devenit mult mai dificile, iar potrivit unor surse guvernamentale citate de CNN, coridoarele de trecere care fuseseră amenajate au fost închise.

Centrul Național de Rezistență al Ucrainei, o divizie a Ministerului Apărării, preciza săptămâna trecută că armata rusă intenționează să impună mobilizarea de îndată ce „referendumurile” privind aderarea la Federația Rusă vor fi aprobate, așa cum este de așteptat.

”Este clar că după referendum inamicul va anunța mobilizarea și pe terenurile ocupate pentru că are nevoie de resursă umană”, se precizează într-un comunicat al Centrului de Rezistență.

Potrivit Guvernului ucrainean, administrațiile ruse de ocupație, împreună cu Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei întocmesc liste cu mii de oameni care urmează să fie mobilizați în regiunile ucrainene Zaporojie și Herson.

Iar în regiunea Luhansk, care este aproape în întregime ocupată de Rusia și forțele susținute de Moscova, oficialii ucraineni spun că se implementează deja recrutarea pe scară largă.

”Spre deosebire de Federația Rusă, unde mobilizarea este parțială, în așa-numita (Republica Populară Luhansk) toată lumea este luată”, a precizat Serghei Haidai, șeful ucrainean al administrației militare din regiunea Luhansk, pe Telegram.

De asemenea, președintele Volodimir Zelenski a declarat în weekend că în Crimeea anexată de Rusia în 2014, sunt vizați pentru recrutare în special etnicii tătari, care sunt forțați astfel să fugă din peninsulă.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că s-a întâlnit săptămâna trecută cu miniștrii de externe rus și ucrainean la Adunarea Generală a ONU pentru a discuta despre stabilirea unei zone de protecție în jurul centralei nucleare de la Zaporojie, relatează CNN.

„Acest lucru trebuie făcut și sunt gata să continui aceste consultări în ambele țări, astfel încât să putem proteja centrala. Dacă vom lucra acolo vom putea să stabilizăm o situație pur și simplu inacceptabilă. Și sunt convins că este ceva ce putem face”, a declarat Grossi.

Totodată, șeful AIEA a insistat că războiul din Ucraina trebuie să se încheie și a subliniat că organismul ONU pe care îl conduce trebuie să facă tot ce îi stă în putere pentru a preveni un accident nuclear care „ar adăuga o tragedie la suferința” din Ucraina.

Moscova este în contact cu Washingtonul pe tema armelor nucleare, dar această comunicare este „sporadică”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează CNN.

„Contactele sunt efectuate la nivelul corespunzător. Există canale de dialog, dar sunt foarte sporadice”, a spus purtătorul de cuvânt al președinției ruse, adăugând că prin aceste canale, cele două părți se informează reciproc despre poziția lor și pot să transmită „mesaje de urgență”.

Precizările lui Peskov vin în contextul în care oficialii americani au spus că SUA au transmis Rusiei în ultimele luni că vor exista consecințe dacă Moscova alege să folosească armele nucleare în războiul din Ucraina.

Mai multe informații: Reacția Kremlinului după ce Washingtonul a amenințat Moscova cu “consecințe catastrofale” dacă va utiliza armele nucleare în Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit luni, 26 septembrie, cu comandații militari pentru a vorbi despre planurile de continuare a eliberării teritoriului ucrainean, relatează CNN.

„Au fost luate decizii cu privire la acțiunile active ale forțelor de apărare în scopul dezocupării în continuare a teritoriului Ucrainei”, se precizează într-un comunicat al președinției ucrainene.

Printre cei prezenți la întâlnire s-au numărat ministrul Apărării Oleksei Reznikov și comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Valeri Zaluzhny.

La începutul acestei luni, forțele ucrainene au înregistrat o serie de succese în luptele din nord-estul țării, eliberând mai multe zone de sub ocupația rusă.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că moldovenii care au și cetățenie rusă și au fost chemați în țara vecină în baza decretului de mobilizare semnat de Vladimir Putin, vor pierde cetățenia moldovenească dacă merg să lupte de partea Rusiei în Ucraina, relatează Reuters.

Maia Sandu a lansat acest avertisment în contextul în care în regiunea moldovenească separatistă Transnistria sunt 200.000 de oameni cu dublă cetățenie, iar președinta de peste Prut a avertizat că există riscul ca aceștia să fie chemați de Rusia la luptă.

„Pentru a preveni acest lucru, analizăm posibilitatea aplicării procesului de retragere a cetățeniei moldovenești pentru acele persoane (cu pașapoarte rusești) care luptă de partea agresorului”, a spus Maia Sandu.

„De asemenea, luăm în calcul posibilitatea ca pedeapsa să fie mai aspră pentru cetățenii moldoveni (fără pașapoarte rusești) care se află în rândurile forțelor armate ale agresorului”, a adăugat președinta Republicăă Moldova, adăugând că vor exista consultări cu Moscova pentru a preveni cazurile de recrutare a cetățenilor săi.

Un vehicul militar cu personal a fost trimis la punctul Verkhny Lars din Osetia de Nord, la granița ruso-georgiană, relatează publicația rusă independentă Meduza, care citează RBC. Totul, în contextul în care unii ruși care vor să scape de mobilizare ies din țară trecând frontiera georgiană.

”Transportorul blindat de trupe se deplasează acolo, dar nu pentru a înființa un punct de control. Este, în linii mari, o rezervă în cazul în care rezerviștii vor să treacă peste punctul de control și să părăsească țara fără a îndeplini nicio formalitate la graniță. Doar în acest scop”, a precizat departamentul de frontieră al FSB, adăugând că punctul de control funcționa ca de obicei.

„Nu au fost impuse restricții cu privire la ieșirea cetățenilor de sex masculin de vârstă militară”, a adăugat FSB.

Între timp, polițiștii de frontieră din aeroporturi au primit liste cu bărbații care urmează să fie mobilizați, iar unora dintre ei li se interzice ieșirea din țară, notează publicația rusă independentă The Bell, citând surse din domeniul aviației, relatează Meduza.

Trei surse citate de The Bell precizează că nu toți cei care îndeplinesc condițiile pentru serviciul militar au fost incluși în liste, ci doar cei pentru care au fost emise citații sau ordine de mobilizare.

Mai multe informații: Rusia a trimis militari la granița cu Georgia. ”Doar pentru cazul în care rezerviștii vor să străpungă frontiera”, precizează FSB

Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au început pregătirea militară a personalului recrutat la Sevastopol, anunță Statul Major al Forțelor Armate al Ucrainei pe 26 septembrie, relatează The Kyiv Independent.

Între timp, rezidenții din Luhansk au început să fie convocați.

De asemenea, Rusia a închis regiunea Rostov, la granița cu Ucraina, pentru intrare și ieșire și a ordonat localnicilor să se prezinte la birourile militare de înrolare în termen de trei zile, mai informează Statul Major.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat cotidianului german Bild, că ordinul lui Putin de a mobiliza trupe suplimentare era așteptat și indică lipsa de personal militar din Rusia.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) anunță că a găsit încă o cameră de tortură în satul eliberat Lyptsi, din regiunea Harkov, din nord-estul Ucrainei, relatează publicația The Kyiv Independent. Forțele ruse au ținut acolo rezidenți pro-ucraineni și i-au torturat, precizează SBU.

Investigațiile sunt în desfășurare pentru identificarea tuturor victimelor, precum și a celor implicați în abuzurile asupra civililor. Toate probele colectate vor fi predate Curții Penale Internaționale de la Haga, adaugă SBU.

Pe 23 septembrie, departamentul principal de investigații al poliției ucrainene a raportat că a descoperit 18 camere de tortură în regiunea Harkov, după eliberarea zonei de forțele ruse, și că a identificat peste 1.000 de militari ruși implicați în aceste fapte.

Amenințarea președintelui rus Vladimir Putin de a folosi arme nucleare în Ucrainei „ar putea fi o realitate”, spune liderul ucrainean Volodimir Zelenski, citat de CNN.

„Poate că ieri a fost cacealma. Acum, ar putea fi o realitate. Nu cred că blufează”, a declarat Zelenski pentru CBS într-un interviu difuzat duminică.

În discursul său din 21 septembrie, în care a anunțat mobilizarea parțială, Vladimir Putin a acuzat Occidentul că ”vrea să distrugă Rusia” și că apelează la ”șantajul nuclear”.

Liderul de la Kremlin a avertizat că Rusia va folosi ”toate mijloacele pe care le avem la dispoziție” și că cei care încearcă să folosească șantajul nuclear împotriva Rusiei vor constata că situația se poate întoarce împotriva lor.

„Nu este o cacealma”, a spus el, explicit.

„Întregul teritoriu de stat al Rusiei care a fost deja sau poate fi oficializat suplimentar în constituția țării noastre va beneficia cu siguranță de protecție deplină”, a declarat ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, în cadrul unei conferințe de presă la New York, relatează CNN.

„Cum poate fi altfel? Toate legile, doctrinele, conceptele și strategiile Federației Ruse sunt aplicabile pe întreg teritoriul său”, a adăugat șeful diplomației de la Moscova.

Lavrov a făcut aceste declarații sâmbătă, la o zi după ce în regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, aflate parțial sub controlul Moscovei, au început referendumuri pentru alipirea la Rusia, proces care va continua până marți, 27 septembrie.

Ministrul afacerilor externe al Serbiei, Nikola Selakovici, a declarat că țara sa nu poate accepta aceste rezultate, în primul rând din cauza angajamentului său față de Carta ONU și regulile dreptului internațional, relatează scrie agenția sârbă de presă de stat Tanjug.

„În al doilea rând, ar fi contrar politicii noastre de păstrare a integrității teritoriale și a suveranității Serbiei. Ar fi total contrar intereselor noastre statale şi naţionale”, a spus șeful diplomației de la Belgrad.

Serbia este un aliat istoric al Rusiei, după destrămarea Uniunii Sovietice, și nu a condamnat invazia din Ucraina.

Mai multe informații: Un aliat tradițional al lui Putin nu recunoaște referendumurile din teritoriile ucrainene ocupate: „Total contrar intereselor noastre”

Președintele rus Vladimir Putin se află în regiunea estică Novgorod, la casa de vacanță de la Valdai, scrie jurnalista Farida Rustamova, în buletinul său informativ de pe canalul de Telefgram Faridaily, relatează proiectul media SVTV.

„Pe 21 septembrie, la 9.00 dimineața, când mulți bărbați au aflat că vor fi trimiși pe front, în așa-numita mobilizare parțială, Putin dormea. Videoclipul cu mesajul său nu a fost transmis în direct. Mai târziu, în acea zi, președintele a călătorit la Veliki Novgorod, unde a vizitat o școală tehnică și a asistat la concert”, notează Farida Rustamova.

Apoi, „potrivit a trei surse familiare cu programul președintelui”, Putin a intrat în pauză în activitățile publice, care va dura cel puțin o săptămână.

Jurnalista spune că liderul de la Kremlin este în vacanță la Valdai, însă precizează că nu a primit nicio confirmare din surse oficiale, deși l-a contactat pe Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Colaboratoare New York Times și Financial Times, jurnalista Farida Rustamova a lucrat pentru BBC News Rusia, Meduza și postul TV Dojd.

Mai multe informații: Jurnalistă rusă independentă: „După anunțul mobilizării parțiale, Vladimir Putin a plecat în concediu la Valdai”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-un interviu pentru postul american CBS, că încă două gropi comune cu sute de cadavre au fost descoperite la Izium.

”Au găsit încă două gropi comune, morminte mari cu sute de oameni. Vorbim despre un orășelul Izium. Știți? Mai sunt două gropi comune într-un oraș mic. Asta se întâmplă”, a declarat liderul de la Kiev, făcând apel la noi sancțiuni la adresa Rusiei.

Orașul Izium, 50.000 de locuitori, a fost „șters de pe fața pământului”, a mai Zelenski.

Între timp, pe contul de Facebook al Comandamentul Forțelor Aeropurtate de Asalt ucrainene a fost difuzat un videoclip filmat cu o dronă care arată amploarea distrugerilor din așezările recent eliberate din regiunea Harkov, din nord-estul țării, inclusiv din Izium.

Mai multe informații: „Moarte și distrugere”. Filmare cu drona la Izium, orașul eliberat după șase luni de ocupație. Au fost găsite încă două morminte comune

Peste 260.000 de bărbați au plecat din Rusia după ce președintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea parțială, potrivit unei surse de la Kremlin, citată de publicația independetă Novaia Gazeta Europe.

Datele apar în cel mai recent raport al Serviciului de Securitate (FSB), din 25 septembrie. În document se precizează că 261.000 de bărbați au părăsit Rusia de miercuri până sâmbătă.

”Forțele de securitate și Ministerul Apărării speră să îl convingă pe Putin să închidă granițele înainte de a fi prea târziu”, a spus oficialul de la Kremlin pentru publicația citată.

Mai multe informații: Peste 260.000 de bărbați au părăsit Rusia după ce s-a anunțat mobilizarea, susțin surse de la Kremlin

Cunoscut drept un partener apropiat al Rusiei, Kazahstanul a anunțat că nu va recunoaște referendumurile care au loc în aceste zile în patru regiuni ucrainene, controlate în mare parte de forțele ruse, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

”În privinţa desfăşurării referendumurilor (…), Kazahstanul porneşte de la principiul integrităţii teritoriale a statelor, echivalenţa lor suverană şi coexistenţa lor paşnică”, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului de externe Aibek Smadiarov.

Reprezentantul MAE kazah mai precizează că țara sa consideră că menținerea stabilității la nivel regional este cel mai important obiectiv.

Referendumurile pentru alipirea la Rusia au început vineri, 23 septembrie, în regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie și se vor încheia marți, 27 septembrie.

Mai multe informații: Kazahstanul anunță că nu va recunoaște referendumurile din regiunile ucrainene ocupate de Rusia

Un bărbat din Rusia a deschis focul într-un centru de recrutare din Siberia, împușcându-l pe șeful comitetului regional de recrutare, după ce i-a spus că el refuză să lupte în războiul din Ucraina, relatează The Guardian.

Incidentul a avut loc în Ust-Ilimsk, un oraș de aproximativ 85.000 de locuitori din regiunea Irkuțk din Siberia.

În imaginile apărute pe rețelele sociale se vede cum bărbatul, îmbrăcat în haine de camuflaj trage în oficial în timp ce alți potențiali recruți fug din încăpere. Potrivit primelor informații, au fost trase cel puțin trei focuri de armă.

Guvernatorul regional din Irkuțk, Igor Kobzev, a scris într-un mesaj pe Telegram că șeful biroului de recrutare se afla în spital într-o stare critică și că bărbatul care a deschis focul a fost reținut și „va fi pedepsit”.

Acesta este cel mai recent incident care are loc în urma mobilizării parțiale decretate de Vladimir Putin pe 21 septembrie. De atunci, mai multe centre de recrutare au fost incendiate, iar poliția a făcut sute de arestări în toată țara pentru a dispersa protestele locale izbucnite după anunț.

Mai multe informații: Un comisar militar rus a fost împușcat în cap în biroul de înrolare din Irkutsk de un tânăr care urma să fie mobilizat | VIDEO

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Ucraina a primit rachete de apărare aeriană NASAMS din SUA, transmite The Guardian.

Pentagonul a spus în urmă cu zece zile că urmează să fie livrate două sisteme. Cu toate acestea, Zelenski a spus că are nevoie de mai mult pentru a proteja cetățenii ucraineni.

Forțele ucrainene au respins atacurile rusești în diferite locații la est de Kramatorsk, un oraș aflat în apropiere de marginea de est a teritoriului controlat de ucraineană, au anunțat duminică armata țării, citată de CNN.

„Forțele de Apărare au respins atacurile din zonele așezărilor Soledar, Vyimka, Kurdyumivka, Zaitseve”, au transmis Forțele Armate ucrainene, într-un comunicat.

Armata ucraineană a anunțat, de asemenea, că artileria sa a lovit zece ținte rusești de armament și hardware militar în partea de est a regiunii Zaporojie.

Prim-ministrul britanic Liz Truss a declarat că aliaţii ar trebui să rămână fermi în privinţa Ucrainei şi să ignore tentativele de intimidare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

Truss susţine că Putin escaladează războiul din Ucraina pentru că nu câştigă şi că liderul de la Kremlin a făcut o greşeală strategică

”Cred că nu a anticipat puterea reacţiei din partea lumii libere. Nu ar trebui să ascultăm tentativele sale de intimidare şi ameninţările sale false. În schimb, ceea ce trebuie să facem este să sancţionăm Rusia şi să continuăm să-i sprijinim pe ucraineni” a declarat Truss, pentru CNN.

Apărarea aeriană ucraineană a doborât dumnică o dronă kamikaze Shahed-136 de fabricație iraniană, operată de trupele ruse, a declarat Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

În cursul dimineții, centrul Odesei a fost lovit cu același tip de drone.

Vicepremierul Irina Vereshchuk a declarat duminică pentru BBC că Rusia ține prozonieri și civili alături de soldați. Rușii nu au fost de acord să elibereze civili în timpul ultimului schimb de prizonieri, a susținut aceasta.

Pe 21 septembrie, Ucraina a returnat 215 de prizonieri, inclusiv apărătorii Azovstal, din captivitatea rusă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE