Război în Ucraina, ziua 489 | Regiunea centrală Poltava, lovită de rachete rusești

Autoritățile ucrainene au actualizat marți seară bilanțul victimelor atacului asupra orașului Kramatorsk la patru morți, relatează Sky News.

Anterior s-a anunțat că unul dintre cei uciși este un adolescent, a cărui vârstă era în jur de 14-15 ani.

Alte 42 de persoane au fost rănite, conform celui mai recent bilanț, iar căutările continuă pentru a găsi alte potențiale victime sub dărâmături.

Imaginile de mai jos arată ce a rămas din clădirile avariate de bombardamentul rusesc de vineri seară asupra Kramatorskului.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Două rachete au lovit un centru comercial aglomerat care găzduia o pizzerie, în timp ce satul Bilenke, aflat în apropiere, a fost, de asemenea, vizat.

27 iun. 2023 - Acum 2 ani

27-06-2023

Armata ucraineană anunță înaintări de până la 1.400 de metri în diferite sectoare ale frontului

Recomandări

Călin Georgescu, ars la buzunar cu 200.000 dei pentru încălcarea legii. Topul amenzilor date de AEP politicienilor și partidelor în 2024 și 2025

Forțele ucrainene au avansat cu până la 1.400 de metri în diferite sectoare ale frontului în ultima zi, în ciuda contraatacurilor rusești, a declarat marți Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Est, potrivit The Kyiv Independent.

„Inamicul nu își încetează contraatacurile, dar nu obține niciun succes, deoarece noi știm totul despre inamicul nostru și lucrăm din timp pentru a-i distruge efectivele și echipamentele militare”, a declarat Cherevatyi, la televiziunea națională.

Rusia a mai pierdut un sistem de artilerie Gvozdika, trei vehicule blindate, un obuzier D-30, un tun antiaerian S-60, o dronă „Zala”, opt depozite de muniții și șapte vehicule de transport, a mai spus Cherevatyi.

Armata ucraineană continuă să angajeze forțele ruse în regiunile Zaporojie și Donețk în timpul contraofensivei sale în desfășurare. Președintele Volodimir Zelenski a declarat în noaptea de luni spre marți că trupele ucrainene „au făcut progrese în toate zonele”.

De asemenea, forțele ucrainene au avansat atât pe flancul nordic, cât și pe cel sudic al Bahmutului și au eliberat marți satul Rivnopil din regiunea Donețk.

27 iun. 2023 - Acum 2 ani

27-06-2023

SUA permit Rusiei să efectueze un zbor special pentru recuperarea unor diplomați

Recomandări

Elena Udrea, primele declarații la ieșirea din închisoare: „Văzând cine face politică azi mai că m-ar bate gândul să revin. Glumesc. Am făcut Gala Bute cu mândrie”

Departamentul de Stat al SUA a anunțat marți că a permis Moscovei să trimită un avion la Washington pentru a prelua mai mulți diplomați, în ciuda interdicției zborurilor comerciale, și a cerut tratament reciproc, relatează Al Jazeera.

„Guvernul american a permis guvernului rus să trimită un zbor charter în Statele Unite pentru a-i transporta în Rusia pe acei diplomați ruși ale căror misiuni s-au încheiat”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Miller a spus că nu are detalii despre numărul de diplomați implicați și a precizat că SUA doresc „reciprocitate strictă” din partea Rusiei.

Trimisul Papei Francisc pentru pace în Ucraina a sosit marți în Rusia pentru o vizită oficială, la doar câteva săptămâni după ce a fost la Kiev, a anunțat Vaticanul, potrivit Al Jazeera.

„În zilele de 28 și 29 iunie 2023, cardinalul Matteo Maria Zuppi, (…) însoțit de un oficial al secretarului de stat (al Vaticanului), va efectua o vizită la Moscova în calitate de trimis al Papei Francisc”, a precizat Vaticanul.

„Scopul principal al inițiativei este de a încuraja gesturile de umanitate, care pot ajuta la promovarea unei soluții la situația tragică actuală și la găsirea unor modalități de a obține o pace justă”, a mai transmis Vaticanul.

Recomandări

Cazul lui Onorel Haiducul, evadatul care a alergat polițiștii români prin păduri timp de 32 de zile. Greșeala de strategie repetată acum în cazul criminalului Emil Gânj

Este prima vizită la Moscova a unui înalt oficial al Vaticanului după începutul războiului.

Statele Unite au condamnat marți Rusia pentru „loviturile sale brutale” împotriva poporului ucrainean, după atacurile cu rachete de la Kramatorsk, scrie Al Jazeera.

„Condamnăm loviturile brutale ale Rusiei împotriva poporului ucrainean, care au provocat moarte și distrugeri pe scară largă și au luat viața atâtor civili ucraineni”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe.

Oficialii de la Casa Albă au adăugat că Joe Biden a discutat duminică cu Volodimir Zelenski și i-a spus că SUA „vor continua să fie alături de Ucraina și să furnizeze Ucrainei arme și echipamente pentru a se apăra împotriva agresiunii rusești”, relatează Sky News.

În cursul zilei de marți, SUA au anunțat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina, în valoare totală de 500 de milioane de dolari.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că summitul NATO de la Vilnius trebuie să aibă rezultate clare şi substanţiale pentru Ucraina şi a arătat că România va continua să fie un susţinător ferm al Kievului, informează Agerpres.

Şeful statului a subliniat şi că aliaţii nu trebuie să uite de partenerii vulnerabili din regiune, mai ales Republica Moldova şi a arătat că trebuie continuată cooperarea strânsă cu Chişinăul.

„Ucraina rămâne în centrul eforturilor noastre. Summitul trebuie să aibă rezultate clare şi substanţiale pentru Kiev, prin avansarea sprijinului nostru politic şi practic, inclusiv pentru progresul concret, măsurabil al Ucrainei în ceea ce priveşte aderarea la NATO. Sprijinul României pentru Ucraina şi pentru aspiraţia sa de a deveni un aliat cu drepturi depline este bine cunoscut. Vom continua să fim un susţinător ferm al Kievului”, a spus şeful statului, la conferinţa după reuniunea în format restrâns dedicată pregătirii Summitului NATO de la Vilnius, care a avut loc la Haga.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat și el marți noul pachet de asistență de securitate în valoare de 500 de milioane de dolari pentru Ucraina, scrie CNN.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, pachetul include:

• Vehicule Bradley și Stryker;
• Muniții suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană;
• Artilerie;
• Sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS);
• Arme antitanc;
• Rachete antiradiație;
• Muniții aeriene de precizie.

„Curajul și solidaritatea de durată a poporului ucrainean continuă să inspire lumea. Rusia a început acest război neprovocat împotriva Ucrainei”, a declarat Blinken, în comunicat.

Blinken a continuat prin a reafirma angajamentul SUA față de Ucraina. „Rusia ar putea pune capăt în orice moment prin retragerea forțelor sale din Ucraina și prin oprirea atacurilor sale brutale împotriva orașelor și oamenilor din Ucraina. Până când Rusia va face acest lucru, Statele Unite și aliații și partenerii noștri vor rămâne uniți alături de Ucraina, atât timp cât va fi nevoie”, a punctat șeful diplomației americane.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a făcut marți primele sale declarații publice după rebeliunea Wagner, în timpul unei întâlniri cu omologul său cubanez, generalul Alvaro Lopez, la Moscova, informează CNN.

Șoigu a spus că relațiile dintre Rusia și Cuba „sunt în creștere astăzi” și că Havana rămâne un aliat important al Moscovei. Potrivit ministrului rus, Cuba arătat o „înțelegere deplină a motivelor pentru începerea unei «operațiuni militare speciale» în Ucraina”.

„În condițiile în care Statele Unite desfășoară de multe decenii o blocadă comercială și economică ilegală și nelegitimă împotriva Cubei, suntem gata să oferim asistență «Insulei Libertății», să le întindem un umăr prietenilor noștri cubanezi”, a mai declarat Șoigu marți.

Potrivit unui comunicat al ministerului condus de Șoigu, ministrul cubanez al Apărării a declarat că țara lui se opune „sancțiunilor unilaterale antirusești”.

Trupele Wagner se află încă în interiorul Ucrainei după revolta din weekend, potrivit Departamentului american al Apărării, scrie CNN.

„Dar în ceea ce privește dispoziția lor specifică și dacă se pot sau nu se pot deplasa, nu voi specula pe această temă”, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, în cadrul unei conferințe de presă.

Ryder a adăugat că SUA nu au operat nicio modificare a poziției forțelor americane ca răspuns la evenimentele din Rusia.

„Nu am văzut nimic care, din punctul nostru de vedere, să ne solicite să facem ajustări forțate ale posturii” forțelor noastre, a spus el.

Două rachete au lovit marți seară centrul orașului Kramatorsk, din estul Ucrainei, provocând moartea a cel puțin trei persoane, inclusiv un copil, și rănirea altor 25 de persoane, potrivit autorităților ucrainene, relatează CNN.

„Rusia a vizat în mod deliberat zone aglomerate”, a afirmat ministrul ucrainean de Interne, Ihor Klimenko, într-o serie de comentarii publicate pe Telegram.

Atacurile au avut loc în jurul orei locale 19:30, a precizat Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk, la televiziunea de stat ucraineană.

El a precizat ulterior, într-o postare pe Telegram, că printre răniți se numără trei străini și un copil.

Una dintre lovituri a lovit centrul orașului, potrivit primăriei. „Au lovit o unitate de catering, operațiunile de căutare și salvare sunt în curs de desfășurare”, a anunțat consiliul local, pe Telegram.

Un al doilea bombardament efectuat vineri seară de forțele ruse a lovit satul Bilenke, potrivit lui Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski.

Mai multe informații: Atac cu rachete asupra unei zone de restaurante din centrul orașului Kramatorsk. Cel puțin 3 morți, inclusiv un copil, și zeci de oameni răniți | VIDEO

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a condamnat atacul de vineri de la Kramatorsk.

„Loc aglomerat, seară – inamicul nu vrea o viață normală în Ucraina”, a afirmat ea, într-o postare pe Twitter, potrivit Sky News.

„Există o mulțime de răniți. Este dureros”, a adăugat Olena Zelenska.

On anniversary of mall shelling in Kremenchuk, terrorists from RF attack civilians again. Kramatorsk, missile attack on a restaurant in the city center. Crowded place, evening — enemy do not want normal life in 🇺🇦. There are a lot of wounded. It is painful. Evil must be punished.

— Олена Зеленська (@ZelenskaUA) June 27, 2023

De asemenea, ea a subliniat că atacul are loc fix la un an de la bombardamentul mortal asupra unui centru comercial aglomerat din Kremenciuk.

Atacul de anul trecut a fost unul dintre cele mai sângeroase din timpul războiului, provocând moartea a peste 20 de persoane și rănirea altor 59.

Un jurnalist independent aflat la fața locului în Kramatorsk spune că se afla în pizzeria RIA cu 10 minute înainte ca aceasta să fie lovită de rachetele rusești, relatează Sky News.

Arnaud De Decker afirmă că, la o oră după explozii, încă mai auzea „oameni țipând sub dărâmături”.

El a distribuit o fotografie a mesei pe care a luat-o cu aproximativ 20 de minute înainte ca atacul să aibă loc.

Explosions took place about an hour ago. Still people screaming underneath the rubble.

— Arnaud De Decker (@arnauddedecker) June 27, 2023

Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Donețk, a anunțat că echipele de intervenție de urgență încearcă să stabilească numărul răniților și, posibil, al morților, în urma atacului asupra centrului comercial din Kramatorsk, relatează Sky News.

„Acesta este centrul orașului. Acestea erau localuri de alimentație publică pline de civili”, a declarat el pentru televiziunea ucraineană.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat pentru CNN că, deși Ucraina nu are informații specifice legate de tentativa din weekend de rebeliune a șefului mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, era inevitabil ca cineva să îl provoace pe președintele rus Vladimir Putin.

„Pentru noi, a fost întotdeauna destul de evident că este doar o chestiune de timp când cineva din Rusia va îndrăzni să îl provoace pe Putin. Pentru că am văzut cum puterea și autoritatea lui se micșorează și cum Rusia intră în turbulențe foarte dificile. Așa că Prigojin este doar primul care a îndrăznit, dar nu mă îndoiesc că vor urma și alții, într-un fel sau altul”, a declarat Kuleba pentru postul american de televiziune, într-un interviu acordat marți la Kiev.

De asemenea, Kuleba a mai spus că amenințările lui Putin privind utilizarea armelor nucleare reprezintă ultima armă din arsenalul său.

„Sincer, cred că teama de armele nucleare este ultimul argument pe care Putin îl are la îndemână. (…) A epuizat toate celelalte argumente”, a adăugat șeful diplomației ucrainene.

„Este evident că armata lui este (incapabilă) să își atingă scopurile strategice în Ucraina. El își dă seama că verticala puterii sale a fost spulberată. Și astfel, nu i-a mai rămas decât un ultim argument în buzunar. (…) Cred că nu este nimic mai mult decât un joc al fricii, pentru că Putin iubește prea mult viața”, a declarat Kuleba.

„Occidentul va face o mare greșeală dacă va decide să joace jocul fricii nucleare cu Putin”, a adăugat el.

Ministrul de externe și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la statutul centralei nucleare din Zaporojie, afirmând că „riscul este real” atâta timp cât trupele ruse ocupă situl.

„Bineînțeles, nu vor să fie învinuiți că au provocat un alt dezastru nuclear. Așa că eu cred că se străduiesc să găsească o modalitate de a o efectua o operațiune sub steag fals sau altceva care să nu le fie atribuit direct”, a susținut el.

Săptămâna trecută, Kremlinul a negat o afirmație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia Rusia „ia în considerare” organizarea unui „atac terorist” la centrala din sudul ocupat al Ucrainei, cea mai mare din Europa.

Guvernul ucrainean l-a mustrat pe primarul Kievului, Vitali Klitschko, după ce a fost efectuat un audit al adăposturilor antiaeriene în urma morții a trei persoane care au rămas pe stradă în timpul unui raid aerian rusesc, la începutul lunii iunie, scrie Al Jazeera.

Guvernul a precizat că i-a demis pe șefii a două districte din cadrul administrației militare din Kiev și pe doi șefi de districte interimari.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ordonat un audit al adăposturilor antiaeriene la începutul acestei luni, după ce trei oameni au murit pentru că nu au putut intra într-un buncăr în timpul atacului cu rachete al Rusiei asupra Kievului.

Armata belarusă poate beneficia de experiența de luptă a luptătorilor Grupului Wagner, a declarat marți președintele belarus Lukașenko, potrivit Al Jazeera.

„Ei s-au aflat chiar în fruntea trupelor de atac. Ei ne vor spune ce este important acum”, a declarat Lukașenko, potrivit agenției de știri belaruse Belta.

Luptătorii Wagner ar putea explica ce arme au funcționat bine și cum ar putea fi desfășurate cu succes atacul și apărarea, a mai spus liderul de la Minsk.

„Acest lucru este foarte valoros. Trebuie să obținem aceste cunoștințe de la luptătorii Wagner”, a mai declarat Lukașenko.

Belarusul a oferit luptătorilor Wagner găzduire în cazul în care aceștia refuză să semneze contracte cu armata rusă, așa cum a oferit președintele Vladimir Putin.

Un consilier prezidențial ucrainean de rang înalt și-a exprimat marți încrederea că țara sa va primi avioane de luptă F-16, de producție americană, în următoarele luni, relatează Sky News.

„Cred că este absolut realist ca Ucraina să înceapă să primească avioane până la sfârșitul anului”, le-a spus reporterilor Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Yermark a mai declarat că aliații Ucrainei sunt „gata să livreze” avioanele de vânătoare construite de SUA, dar a precizat că în prezent există unele „probleme tehnice”.

Mai multe informații: Ucraina consideră că este „absolut realist” că va avea avioane de luptă F-16 până la sfârșitul anului

Marți seară au apărut informații potrivit cărora un atac efectuat de forțele ruse a lovit Kramatorsk, oraș situat în regiunea Donețk din estul Ucrainei, relatează Sky News.

Unele relatări ale jurnaliștilor de pe rețelele de socializare au sugerat că este posibil să fi fost distrusă o populară pizzerie.

Guvernatorul regional a declarat pentru televiziunea ucraineană că bombardamentul a lovit o zonă de restaurante „aglomerată” din oraș.

Detaliile sunt puține deocamdată. Rușii ar fi atacat cu rachete S-300 și ar exista răniți în rândul civililor, inclusiv un copil, potrivit unor surse.

Russian strike on Kramatorsk today. Russians attacked with S-300, there are wounded among civilians, including one child, according to sources @pravda_eng pic.twitter.com/YKkC1R7u7F

— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) June 27, 2023

Statele Unite au dezvăluit marți un nou pachet de sprijin pentru Ucraina, în valoare de până la 500 de milioane de dolari (392 de milioane de lire sterline), relatează Sky News.

Pachetul va include vehicule de luptă Bradley, transportoare blindate pentru trupe Stryker și muniții pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS), a anunțat Pentagonul, într-un comunicat de presă.

Pachetul este o nouă dovadă de sprijin pentru Kiev, în timp ce Moscova se confruntă cu consecințele rebeliunii mercenarilor Wagner din weekend.

SUA au fost cel mai mare furnizor de asistență militară pentru Ucraina, oferind Kievului echipamente în valoare totală de zeci de miliarde de dolari de la începutul războiului și până în prezent.

Rusia a executat pe loc 77 de civili reţinuţi arbitrar în teritoriile ocupate din Ucraina începând din februarie anul trecut, a transmis marți Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite (OHCHR), execuții care constituie „o crimă de război şi o încălcare flagrantă a dreptului umanitar internaţional”, informează AFP, preluată de Agerpres.

Matilda Bogner, şefa biroului pentru Ucraina al OHCHR, a apreciat, într-o videoconferinţă în direct, că numărul real al unor astfel de execuţii este probabil mult mai mare, „poate chiar dublu”, însă nu a reuşit să ancheteze decesele altor deţinuţi civili.

OHCHR a înregistrat 864 de arestări arbitrare efectuate de militarii ruşi, de forţele de ordine şi de autorităţile penitenciare, care au comis şi „acte de tortură şi rele tratamente generalizate împotriva deţinuţilor civili”.

Mai multe informații: Rusia a executat sumar cel puțin 77 de civili reținuți arbitrar în Ucraina, acuză ONU

Impactul rebeliunii lui Evgheni Prigojin, cea mai serioasă provocare la adresa regimului condus de Vladimir Putin de 23 de ani încoace, se resimte în spațiul public și în rândul elitelor de la Moscova, care se întreabă dacă nu cumva președintele a pierdut, cel puțin pentru un moment, controlul țării, scrie Washington Post.

Cert este, au spus multe voci, că insurecția armată a spulberat mitul atent elaborat care a servit drept piatră de temelie a președinției lui Putin – și anume că acesta reprezintă stabilitatea și puterea.

Mai multe detalii: Rebeliunea lui Prigojin a zguduit încrederea elitei ruse în forța lui Putin: „Dacă nu se schimbă nimic, acest lucru se va repeta, cu siguranță”

Președintele belarus Alexandr Lukașenko a declarat marți că l-a avertizat pe șeful grupării Wagner, Evgheni Prigojin, în cadrul discuțiilor pe care le-a avut cu acesta în weekend, că forțele sale vor fi distruse dacă își vor continua marșul spre capitala Rusiei, informează CNN.

„La jumătatea drumului veți fi pur și simplu striviți ca un gândac”, își amintește Lukașenko că i-a spus lui Prigojin în timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc sâmbătă, potrivit presei de stat din Belarus.

Lukașenko a afirmat că Prigojin i-a răspuns: „Vrem dreptate! Ei vor să ne sugrume! Vom merge la Moscova!”.

Mai multe informații: Lukașenko povestește că i-a spus lui Prigojin că mercenarii Wagner vor fi „striviți ca un gândac” dacă își vor continua marșul spre Moscova

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a anunțat marți că majoritatea armelor nucleare tactice pe care Rusia intenționează să le amplaseze în Belarus au sosit deja, informează CNN.

„În ceea ce privește armele nucleare, cele mai multe dintre ele au fost deja aduse în Belarus, nu voi spune câte. Este surprinzător că ei (Occidentul, n.r.) nu au putut să le ia urma”, a declarat Lukașenko, potrivit presei de stat din Belarus.

El a negat faptul că forțele Wagner sunt folosite pentru a păzi aceste arme nucleare, spunând: „Rușii și belarușii le păzesc… Niciun luptător Wagner nu va păzi arme nucleare. Aceasta este sarcina noastră”.

Anterior în cursul zilei de marți, Lukașenko a afirmat că liderul Wagner, Evgheni Prigojin, a sosit în Belarus.

La începutul acestui an, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că intenționează să amplaseze arme nucleare tactice în țara vecină, Belarus. Putin a declarat că Moscova va finaliza construcția unui depozit special pentru arme nucleare tactice în Belarus până la începutul lunii iulie. El a adăugat că Rusia a transferat deja în Belarus un sistem de rachete cu rază scurtă de acțiune Iskander, un dispozitiv care poate fi echipat cu focoase nucleare sau convenționale.

Înainte de acest acord nuclear cu Rusia, Belarus nu avea arme nucleare pe teritoriul său, fapt ce datează de la începutul anilor 1990. La scurt timp după ce și-a obținut independența în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, Belarusul a fost de acord să transfere Rusiei toate armele de distrugere în masă din epoca sovietică staționate acolo.

Atacurile de marți ale rușilor din regiunea Zaporojie au ucis un civil și au rănit alți șase, a anunțat guvernatorul regional Iurii Malașko, potrivit The Kyiv Independent.

În orașul Orikhiv, un bărbat de 77 de ani a fost ucis, iar un alt bărbat, de 70 de ani, și două femei, de 87 și, respectiv, 78 de ani, au fost rănite, a scris guvernatorul, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Trei femei, în vârstă de 45, 56 și 87 de ani, au fost rănite în bombardamentele asupra localității Preborazhenka, a precizat Malașko.

În dimineața zilei de marți, guvernatorul anunțase că o locuitoare din Orikhiv a fost ucisă în propria casă în urma atacurilor rusești, în timp ce soțul ei, în vârstă de 59 de ani, a fost spitalizat.

Președintele belarus Alexandr Lukașenko a dezvăluit marți noi detalii despre conversațiile pe care le-a avut cu președintele rus Vladimir Putin și cu liderul grupării Wagner, Evgheni Prigojin, în weekend, după ce liderul de la Minsk a afirmat că a jucat un rol esențial în oprirea rebeliunii armate de sâmbătă, relatează CNN.

Potrivit afirmațiilor lui Lukașenko, preluate de mass-media de stat din Belarus, acesta a vorbit cu Putin la telefon sâmbătă dimineața, la ora locală 10.00, despre criza tot mai mare din sudul Rusiei.

„Cel mai periculos lucru, după cum înțeleg eu, nu a fost situația în sine, ci modul în care ar fi putut evolua și consecințele ei. De asemenea, mi-am dat seama că a fost luată o decizie dură – aceea de a distruge. I-am sugerat lui Putin să nu se grăbească. Să discutăm cu Prigojin, cu comandanții săi”, și-a amintit Lukașenko despre acele prime conversații cu liderul de la Kremlin.

Mai multe informații: Lukașenko oferă detalii despre negocierile cu Evgheni Prigojin: „Am vorbit primele 30 de minute exclusiv cu înjurături”

Nu există încă nicio dovadă că pe teritoriul Belarusului se construiesc tabere ale Grupului Wagner, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Serviciului Gărzii de Stat de Frontieră, Andrii Demchenko, pentru Ukrainska Pravda.

„În același timp, (ridicarea taberelor, n.r.) nu poate fi exclusă. Serviciile de informații și Serviciul Grănicerilor de Stat monitorizează în mod activ situația din Belarus”, a adăugat el.

Demchenko a precizat că mercenarii Wagner nu au fost încă văzuți pe teritoriul belarus. În acest moment, există până la 2.000 de soldați ruși în Belarus, implicați în exerciții și antrenamente, a explicat purtătorul de cuvânt.

De asemenea, Serviciul de stat al poliției de frontieră nu a înregistrat nicio mișcare de echipamente sau efective inamice în apropierea frontierei și, potrivit estimărilor sale, forțele ruse staționate în Belarus nu sunt suficiente pentru o a doua invazie asupra Kievului.

Demchenko a precizat că situația rămâne totuși tensionată din cauza sprijinului acordat de Minsk războiului de agresiune al Rusiei, iar armata ucraineană continuă să își consolideze frontiera de nord.

Publicația independentă rusă Verstka a scris luni că, potrivit unor surse din Belarus, o tabără militară pentru 8.000 de luptători Wagner este în curs de construcție la Asipovichy, un oraș situat la aproximativ 200 de kilometri de granița cu Ucraina.

Moscova a respins marți ideea că rebeliunea eșuată a grupului Wagner a pus în pericol autoritatea președintelui rus Vladimir Putin, susținând că astfel de afirmații „nu au nicio legătură cu realitatea”, relatează CNN.

„Nivelul de unificare demonstrat de societate, de partidele politice, de armată, de militarii noștri, de reprezentanții societății civile, de liderii religioși, de credincioși și de alții în jurul președintelui este foarte ridicat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Aceste evenimente nu au făcut decât să demonstreze puterea nivelului de unitate din cadrul societății în jurul președintelui”, a adăugat el.

„În prezent, există numeroase izbucniri ultra-emoționale în rândul așa-numiților experți, pseudo-experți, politologi și pseudo-politologi. Unele voci isterice apar, de asemenea, pe anumite platforme online și pe noile platforme media”, a mai susținut Peskov

Forțele Wagner au preluat sâmbătă controlul asupra unor facilități militare din sudul Rusiei și au amenințat că vor mărșălui spre Moscovei, într-o mișcare care a provocat unde de șoc în controlul pe care Putin îl are de zeci de ani asupra puterii.

Liderul grupării ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a sosit în Belarus, a anunțat marți președintele belarus Aleksandr Lukașenko, relatează CNN, The Guardian și Sky News.

„Văd că Prigojin zboară deja cu acest avion. Da, într-adevăr, el se află astăzi în Belarus”, a declarat Lukașenko, potrivit televiziunii de stat belaruse.

De asemenea, pe canalul său de Telegram, agenția oficială de știri Belta îl citează pe liderul belarus precizând: „Garanțiile de securitate, așa cum a promis (președintele rus Vladimir Putin, n.r.) ieri, au fost oferite”.

Mai multe informații: Evgheni Prigojin se află în Belarus, anunță Lukașenko. „Garanțiile de securitate promise de Putin au fost oferite”

Olanda și Danemarca au comandat 14 tancuri Leopard 2 pentru a fi livrate Ucrainei, potrivit unui comunicat de presă al producătorului german de armament Rheinmetall, citat de CNN.

„Este vorba despre 14 tancuri Leopard 2A4 folosite și revizuite, nu de vehicule noi”, a declarat marți Oliver Hoffmann, purtător de cuvânt al Rheinmetall, pentru postul american de televiziune.

Primul tanc de luptă este programat să fie livrat Ucrainei în ianuarie 2024, urmând ca restul livrărilor să aibă loc în cursul anului 2024.

După ce Germania a livrat 20 de vehicule de luptă de infanterie Marder în martie, un al doilea lot de 20 de blindate Marder va fi livrat în vara anului 2023, potrivit Rheinmetall.

Ambele livrări vor fi completate cu 26 de camioane militare nou-nouțe și două sisteme de apărare aeriană Skynex până la sfârșitul anului 2023, a adăugat Rheinmetall.

Germania a aprobat livrarea în conformitate cu legea privind controlul exporturilor de arme a țării.

În timp ce se adresa ofițerilor de securitate implicați în lupta împotriva tentativei de revoltă a grupului paramilitar Wagner din weekend, președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că statul și ministerul rus al Apărării au „finanțat în totalitate” compania militară privată condusă și înființată de Evgheni Prigojin, relatează CNN și agenția de presă Reuters, preluată de The Guardian.

Statul rus a cheltuit cu organizația Wagner aproximativ 86 de miliarde de ruble (circa 1 miliard de dolari) pentru „plăți de întreținere și stimulente” numai în perioada cuprinsă între lunile mai 2022 și mai 2023, a precizat Putin.

De asemenea, liderul de la Kremlin a afirmat că și compania Concord, grupul tentacular condus de Evgheni Prigojin, a primit 80 de miliarde de ruble (aproximativ 938 de milioane de dolari) de la stat.

Mai multe informații: Vladimir Putin: Grupul Wagner a fost integral finanțat de către statul rus. Doar în ultimul an, organizația lui Prigojin a primit 1 miliard de dolari

Șeful Gărzii Naționale a Rusiei, Viktor Zolotov, afirmă că el crede că Occidentul a jucat pe seama ambițiilor lui Prigojin și a incitat la revolta din weekend a Grupului Wagner, potrivit unui articol al agenției ruse de știri RIA Novosti, scrie Al Jazeera.

„Rebeliunea a fost inspirată de Occident și suprapusă peste ambițiile lui Prigojin”, a declarat Zolotov.

El a adăugat că garda națională deținea informații provenite din „cercul lui Prigojin” despre pregătirile pentru revolta grupului Wagner .

Anterior, președintele american Joe Biden și alți lideri europeni au exclus orice implicare în revolta abandonată a organizației paramilitare Wagner și au declarat că evenimentele din weekend reprezintă „o afacere internă” a Rusiei.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că nu au existat sâmbătă victime civile în timpul înaintării trupelor Wagner spre Moscova, relatează CNN. Afirmația a fost făcută marți, în timp ce liderul de la Kremlin se adresa forțelor de securitate implicate în rezistența în fața revoltei grupului paramilitar condus de Evgheni Prigojin.

Președintele rus a lăudat unitățile de aplicare a legii pentru apărarea „vieții, securității și libertății cetățenilor noștri” și le-a mulțumit pentru că și-au făcut „datoria lor militară”.

Poltava a fost lovită marți de rachete rusești X-22, la exact un an după ce un atac în această regiune centrală din Ucraina a ucis peste 20 de persoane, relatează CNN.

Nu au fost înregistrate victime astăzi, când o zonă de cabane de vară a fost bombardată, potrivit administrației militare regionale.

Pe 28 iunie 2022, un atac aerian rusesc a devastat un centru comercial aglomerat din Kremenciuk, în Poltava, incendiind clădirea, ucigând mai multe persoane și rănind alte zeci.

Primarul din Kremenciuk, Vitalii Maletskyi, a reacționat la similitudinile dintre cele două atacuri.

„Aceleași avioane Tu-22m3 au decolat de pe același aerodrom Shaykovka și au lansat aceleași rachete X-22. Acestea sunt rachete care au o rază de precizie de peste 600 de metri, deci pot lovi oriunde. Folosirea lor în sine este o crimă de război din partea rușilor”, a scris edilul, pe pagina lui de Facebook.

Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui Ucrainei, a notat și el pe Twitter că atacul a avut loc la aceeași dată precum cel de anul trecut.

Procuratura Generală a Ucrainei a transmis, marți, într-un comunicat pe Telegram, că armata rusă a ucis cel puțin 490 de copii și a rănit alți 1.032 de minori, de la invazia din 24 februarie 2022, relatează Ukrinform.

„Până în dimineața zilei de 27 iunie 2023, cel puțin 1.522 de copii au căzut victime în Ucraina ca urmare a agresiunii armate pe scară largă a Federației Ruse. Potrivit informațiilor oficiale ale procurorilor de minori, 490 de copii au fost uciși și cel puțin 1.032 au fost răniți”, se arată în raport.

Cei mai afectați copii au fost în regiunile Donețk – 467, Harkov – 284, Kiev – 129, Herson – 113, Zaporojie – 91, Mykolaiv – 89, Dnipropetrovsk – 83, Cernihiv – 71 și Luhansk – 71.

Personalul militar și ofițerii de informații care s-au opus tentativei de rebeliune din 24 iunie au oprit, de fapt, războiul civil, a declarat, marți, președintele rus Vladimir Putin, citat de Interfax.ru.

„Ați apărat ordinea constituțională, viața, securitatea și libertatea cetățenilor noștri, ne-ați salvat patria de răzmeriță, de fapt, ați oprit războiul civil”, a spus Vladimor Putin, referindu-se la unitățile Ministerului Apărării, Gărzii Naționale, FSB-ului, Ministerul Afacerilor Interne și FSO, care au participat la reprimarea tentativei de rebeliune din 24 iunie.

Potrivit lui Putin, militarii și ofițerii de informații, „împreună cu camarazii lor de arme, au stat în calea tulburărilor, al căror rezultat inevitabil ar fi haosul”.

Mai multe detalii: Vladimir Putin s-a întâlnit cu militarii care „au oprit” rebeliunea lui Evgheni Prigojin: „Curaj, vitejie, loialitate”

Majoritatea ucrainenilor (79%) sunt în favoarea închiderii granițelor, a vizelor și a vămilor cu Rusia., potrivit unui studiu realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, informează Ukrinform.

Potrivit studiului, înainte de Revoluția Demnității din 2014, marea majoritate a ucrainenilor (70%) doreau să vadă țările ca state independente, dar prietene. Doar 15% au insistat că relațiile ar trebui să fie ca și cu alte state – cu frontiere închise, vize și vamă. 

Mai mult, o pondere destul de semnificativă a respondenților (12%) au dorit chiar unificarea într-un singur stat.

După ocuparea Crimeei și începutul războiului din Donbas, ponderea celor care credeau că relațiile ar trebui să fie ca și cu alte state a crescut semnificativ (de la 15% la 44%), cu toate că 48% credeau în continuare că țările trebuie să rămână în relații de prietenie. (ponderea celor care au susținut unificarea a scăzut la 5%).

În fianl, după invazia pe scară largă, ponderea celor care doresc să aibă granițe închise, vize și vamă cu Rusia a crescut la 79% (cifră identică în iulie 2022 și mai 2023). 

Doar 10% dintre respondenți își mai doresc acum ca țările să fie prietene și doar 1% ar dori să unească țările într-una singură.

La sondajul realizat în perioada 26 mai – 5 iunie 2023 de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, au răspuns 984 de respondenți care locuiesc în toate regiunile Ucrainei.

Autoritățile au explicat că ancheta a fost sistată deoarece mercenarii Wagner au decis în cele din urmă să oprească revolta, arată un comunicat oficial citat de publicația rusească The Moscow Times.

Dosarul penal deschis împotriva liderului mercenarilor Wagner Evgheni Prigojin pentru „organizarea unei revolte armate” a fost închis, a anunțat marți Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Mai multe detalii: FSB-ul rusesc anunță că a clasat dosarul deschis împotriva lui Prigojin pentru rebeliune armată

Potrivit informațiilor centralizate la Kiev ale administrațiilor militare regionale, rușii au bombardat în ultima zi nouă regiuni ale Ucrainei.

Astfel, au fost bombardate regiunile Cernihiv, Sumî, Dnipropetrovsk, Harkov, Luhansk, Donețk, Mykolaiv, Herson și Zaporojie.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, marți, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 226.170 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 590 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 4.036 de tancuri, 7.834 de blindate, 4.083 de sisteme de artilerie, 314 de avioane, 308 de elicoptere și 3.492 de drone.

Rușii au efectuat, luni, 43 de atacuri asupra a 15 localități din regiunea Zaporojie, în urma cărora o persoană a murit și cel puți trei au fost rănite, a anunțat, marți, Yuri Malașko, șeful Administrației Militare Regionale Zaporojie.

„În total, inamicul a efectuat 43 de atacuri asupra a 15 localități. Au fost înregistrate pagube la 37 de case. O femeie a murit în casa ei în timpul bombardării localității Orihiv, iar soțul ei, în vârstă de 59 de ani, rănit, a fost transportat de urgență la spital. De asemenea, au mai fost răniți un bărbat de 52 de ani din Preobrazhenka și o femeie de 59 de ani în apropiere de Pavlivka”, a transmis Yuri Malașko.

Șeful administrației militare regionale Herson, Oleksandr Prokudin, a anunțat, marți, într-un comunicat pe Telegram, că armata rusă a efectuat 55 de bombardamente în regiunea Herson, în ultimele 24 de ore, informează Ukrinform.

„În ultima zi, inamicul a efectuat 55 de bombardamente, trăgând 264 de obuze cu mortiere, artilerie, sisteme de rachete Grad, tancuri, drone și avioane. Inamicul a tras 14 obuze în orașul Herson”, a menționat Oleksandr Prokudin.

Potrivit oficialului ucrainean, armata rusă a vizat cartierele rezidențiale din zonele populate, două persoane fiind rănite.

Statul major al armatei ucrainene, a transmis, marți, că, în ultima zi, au avut loc 38 de ciocniri cu inamicul, care a încercat fără succes să avanseze pe patru direcții, relatează Ukrainska Pravda.

„Inamicul continuă să-și concentreze principalele eforturi pe direcțiile Lîman, Bahmut, Kupian și Marinka – 38 de ciocniri au avut loc în timpul zilei”, se arată în comunicat.

Preşedintele Volodimir Zelenski a lăudat luni, 26 iunie, trupele ucrainene pentru că au avansat „în toate sectoarele”, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Astăzi – frontul. Regiunea Donetsk, Zaporojie. Războinicii noştri, poziţiile noastre de front, zonele de operaţiuni active pe front. Astăzi, războinicii noştri au avansat în toate direcţiile, iar aceasta este o zi fericită. Le-am urat băieţilor mai multe zile ca aceasta”, a spus liderul ucrainean în mesajul său zilnic către popor, după ce a vizitat două zone din prima linie a frontului.

Preşedintele ucrainean a fost în estul regiunii Doneţk, un punct focal în conflictul iniţiat de Rusia în urmă cu 16 luni, şi în sud în sectorul Berdeansk, în zonele în care forţele ucrainene au recucerit câteva sate şi într-un alt sector tot pe frontul de sud, dar mai spre vest.

Biroul preşedintelui a postat patru videoclipuri despre călătoria lui Vladimir Zelenski, despre care acesta a spus că a acoperit „sute de kilometri” şi întâlniri în cel puţin trei locuri.

În ultimul din cele patru videoclipuri, Zelenski declară că a văzut „mai multe brigăzi, toate diferite şi absolut eroice”.

Două avioane de vânătoare ruseşti Su-27 au interceptat luni trei aeronave militare britanice deasupra Mării Negre, a informat ministerul apărării de la Moscova, conform Reuters.

Ministerul a precizat că avioanele interceptate erau un RC-135 de recunoaştere şi luptă electronică şi două Typhoon de vânătoare, care se îndreptau către frontiera Rusiei.

„La apropierea avioanelor de vânătoare ruse, aeronavele străine s-au îndepărtat de frontiera de stat a Federaţiei Ruse”, potrivit ministerului rus.

Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat luni că rachetele cu rază lungă de acțiune Storm Shadow furnizate Ucrainei de către Marea Britanie au avut un „impact semnificativ pe câmpul de luptă”, transmite CNN.

„Au avut un efect asupra armatei ruse”, a declarat Wallace în fața parlamentarilor din Camera Comunelor.

În luna mai, CNN a relatat că Marea Britanie a livrat mai multe rachete de croazieră Storm Shadow Ucrainei, oferind națiunii o nouă capacitate de atac cu rază lungă de acțiune. Storm Shadow este o rachetă de croazieră cu rază lungă de acțiune,dezvoltată în comun de Marea Britanie și Franța.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat luni în regiunea Doneţk, lângă frontul din estul Ucrainei, a anunţat preşedinţia ucraineană într-un comunicat.

Zelenski „a vizitat unităţi ale forţelor armate ale grupului operaţional şi strategic Hortiţea”, alături de comandantul forţelor terestre ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, şi a acordat decoraţii unor soldaţi, potrivit preşedinţiei ucrainene.

„Am onoarea să fiu astăzi aici, să vorbesc cu comandantul și, în primul rând, să vă mulțumesc, vă mulțumesc pentru că ne protejați țara, suveranitatea, familiile noastre, copiii, Ucraina”, a spus Zelenski.

„Toată lumea din țară înțelege perfect că faceți cea mai grea muncă astăzi și toată lumea știe că direcția de est este foarte dificilă”, a mai spus acesta.

În timpul deplasării sale, Volodimir Zelenski s-a oprit la o benzinărie şi a făcut mai multe selfie-uri cu militari prezenţi acolo, potrivit unor imagini difuzate pe canalul Telegram.