Război în Ucraina, ziua 884 | Ucraina revendică un atac asupra aerodromului Sakî din Crimeea. Pensiune lovită de dronă în Cernihiv

Aproximativ două treimi din cetăţenii ţărilor Uniunii Europene sunt îngrijoraţi de securitatea UE, indică rezultatele unui sondaj de opinie realizat la solicitarea Comisiei Europene, informează Agerpres, care preia DPA.

Ancheta sociologică arată că 47% din cetăţenii UE sunt „destul de îngrijoraţi” de securitatea blocului comunitar în următorii cinci ani, în timp ce 17% s-au declarat „foarte îngrijoraţi”.

Potrivit aceluiaşi sondaj, cele mai mari temeri legate de securitate le au portughezii (77%). În Germania, 54% dintre respondenţi au declarat că sunt „destul de îngrijoraţi” sau „foarte îngrijoraţi” de securitatea UE.

Sondajul mai indică faptul că aproximativ 58% din cetăţenii UE tind să fie optimişti în legătură cu viitorul Uniunii Europene, în timp ce 37% s-au declarat pesimişti.

Mai multe detalii aici: Două treimi dintre europeni sunt îngrijoraţi de securitatea UE. Războiul din Ucraina, cea mai mare provocare

26 iul. - Acum 4 luni

26-07-2024

Un german condamnat la moarte în Belarus a implorat ajutor, în lacrimi, la televiziunea de stat

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Rico Krieger, un cetăţean german condamnat la moarte în Belarus, a apărut în lacrimi la televiziunea de stat de la Minsk şi a implorat guvernul de la Berlin să intervină în cazul său, relatează cotidianul britanic The Guardian, citat de news.ro.

Autorităţile din Belarus, un stat dictatorial în care tortura şi procesele politice sunt frecvente, susţin că Krieger, un medic militar în vârstă de 30 de ani, a călătorit în ţară toamna trecută la ordinele serviciilor de informaţii ucrainene, cu scopul de a comite un atac terorist asupra unei linii de cale ferată.

Mai multe detalii aici: Un german condamnat la moarte în Belarus a implorat ajutor, în lacrimi, la televiziunea de stat: „Timpul este împotriva mea”

Decizia Ucrainei de a suspenda tranzitul de petrol exportat compania rusă Lukoil către Ungaria şi Slovacia este în conformitate cu sancţiunile împotriva Rusiei şi nu reprezintă un şantaj, a declarat consilierul prezidenţial Mîhailo Podoliak într-o reacție oferită pentru agenția de presă Reuters.

Autoritățile ucrainene au plasat Lukoil pe lista de sancțiuni și au blocat în consecință tranzitul de petrol al acestei companii ruse prin oleoductul Drujba.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, a acuzat vineri Ucraina de „șantaj necinstit” împotriva țării sale și a Slovaciei pe motiv că cele două pledează pentru încheierea păcii în războiul declanșat de Rusia. Citat de MTI, Gulyas a spus că blocarea transportului de petrol furnizat de Lukoil ameninţă grav securitatea rezervelor de energie ale Ungariei.

Podoliak a reacţionat printr-un comunicat în care dă asigurări că suspendarea tranzitului de petrol Lukoil prin oleoductul Drujba „nu are nimic de-a face cu şantajul”.

Mai multe detalii aici: Ungaria acuză Ucraina de „șantaj” după suspendarea tranzitului petrolului exportat de Lukoil. Reacția Kievului

Ucraina a declarat vineri că forţele sale au efectuat o lovitură cu rachete asupra unui aerodrom militar din Crimeea folosit de ruși pentru atacuri cu rază lungă de acţiune împotriva sa, aceasta fiind cea mai recentă dintr-o serie de lovituri date armatei ruse în peninsula ocupată, relatează Reuters, potrivit news.ro.

În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu rază lungă de acţiune asupra Crimeei şi afirmă că Flota rusă a Mării Negre, care îşi are cartierul general la Sevastopol, a fost nevoită să îşi mute navele de luptă în porturi mai sigure, în altă parte.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Statul Major al armatei ucrainene a declarat într-un comunicat că aerodromul rusesc Sakî, din vestul Crimeei, a fost cea mai recentă ţintă care a fost lovită de forţele sale şi că evaluează consecinţele. „Acesta este unul dintre aerodromurile operaţionale pe care Rusia le utilizează pentru a controla spaţiul aerian, în special în Marea Neagră, şi pentru a lansa lovituri aeriene pe teritoriul ucrainean”, a afirmat acesta.

Declaraţia nu precizeză ce armă a fost utilizată, dar spune că atacul a fost efectuat de forţele de rachete ale Ucrainei, alături de alte contingente.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ministerului rus al Apărării sau a oficialilor locali instalaţi de Moscova.

La aproape doi ani şi jumătate de la invazia la scară largă a Rusiei, Ucraina susţine că a lovit în ultimele luni o serie de sisteme ruseşti de apărare aeriană desfăşurate în Crimeea, cum ar fi unităţile de rachete S-300 şi S-400.

Marţi, Ucraina a declarat că a avariat semnificativ ultimul feribot de marfă al Moscovei, capabil să transporte vagoane de cale ferată din regiunea rusă Krasnodar în Crimeea, ceea ce reprezintă un eşec pentru rutele ruseşti de aprovizionare a peninsulei. Kievul a declarat că feribotul a fost utilizat în scopuri militare.

Marina ucraineană a declarat, de asemenea, că atacul a forţat Rusia să îşi retragă toate navele de război din Marea Azov.

Ucraina susţine că a distrus sau avariat 27 de nave de război ruseşti în Marea Neagră şi în apropierea Crimeei de când a început războiul. Purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene a declarat la începutul acestei luni că ultima navă de patrulare a Rusiei a fost observată părăsind peninsula.

Principala paradă navală organizată în ultima duminică din iulie în onoarea marinei ruse a fost anulată anul acesta din cauza imposibilității de a garanta securitatea evenimentului, afirmă serviciile secrete militare britanice, citate de Ukrainska Pravda.

Anularea paradei care începe pe râul Neva, la Sankt Petersburg, și se încheie la baza navală Kronstadt, în Golful Finic, a fost dezvăluită acum câteva zile de publicația Fontanka, citată între timp pe larg de alte surse de informare din Rusia. Potrivit Fontanka, evenimentul este anulat pentru prima dată din 2017 încoace. În schimb, organizatorii prevăd organizarea unei defilări mai puțin importante, pe râul Neva, la Sankt Petersburg.

Mai multe detalii aici: Parada navală în onoarea marinei ruse a fost anulată din cauza unor temeri de securitate, spun serviciile secrete britanice

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a salutat vineri comentariile lui Donald Trump despre Rusia, pe care ar fi descris-o, într-o convorbire avută recent cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, drept „o maşină de război” care i-a învins pe Napoleon şi Hitler, relatează agenția de presă Reuters, citată de news.ro.

Fostul președinte american Donald Trump a declarat pentru Fox News că i-a spus lui Volodimir Zelenski că războiul declanșat liderul rus Vladimir Putin trebuie să se încheie. „Vă confruntați cu o maşină de război. Asta fac ei (ruşii – n.r.), duc războaie. L-au învins pe Hitler. L-au învins pe Napoleon. Trebuie să terminăm cu acest război”, susține Trump că i-ar fi spus lui Zelenski într-o convorbire telefonică purtată pe 19 iulie.

Mai multe detalii aici: Donald Trump susține că Rusia este „o mașină de război”. Reacția Kremlinului

Satul Krînkî, unde ucrainenii au ținut până acum câteva zile un cap de pod, este distrus complet de bombardamentele rusești, dar operațiunile pe malul stâng al fluviului Nipru în regiunea Herson continuă, spune purtătorul de cuvânt al grupului operațional Tavria, Dmitro Lihovîi, citat de Ukrainska Pravda.

Potrivit lui Lihovîi, misiunile de luptă continuă în apropierea satului Krînkî și pe insulițele din împrejurimile sale.

Purtătorul de cuvânt al grupului operațional Tavria spune că soldații ucraineni s-au retras din sat pentru că nu mai aveau o poziție fortificată acolo și își continuă operațiunile de pe alte capete de pod din regiune.

Ministerul Apărării a anunțat vineri, 26 iulie, că există informații, care trebuie verificate, potrivit cărora mai sunt și alte zone unde au fost semnalate bucăți de dronă căzute, mai precis lângă Periprava, la o zi după ce primele fragmente dintr-o dronă rusească au fost găsite lângă Plauru, în contextul războiului din Ucraina.

Mai multe detalii aici: Căutările bucăților de drone continuă. MApN, SRI și MAI vor verifica granița cu Ucraina pentru „2 posibile noi zone de incidență”

Expertul militar austriac Markus Reisner crede că situația de pe frontul din Ucraine le e favorabilă trupelor ruse în momentul de față, după ce „ucrainenii au mușcat momeala”. Într-un interviu acordat televiziunii germane de știri N-tv, Reisner a precizat că avansurile individuale ale rușilor sunt mici, dar suma contează.

Mai multe detalii aici: „Ucrainenii au mușcat momeala rușilor” și au mari probleme pe front, avertizează un expert militar austriac

În satul Berezovka, din regiunea Belgorod, de la granița cu Ucraina, un tanc rusesc a trecut peste o mașină. Șoferul în vârstă de 73 de ani a murit strivit, scrie ediția în limba rusă a Deutsche Welle.

Tancul armatei circula pe șosea și a trecut peste o mașină Niva în satul din raionul Borisov. După cum a relatat publicația locală „Ashes” joi, 25 iulie, șoferul mașinii a murit în accident, iar medicii legiști au anunțat că a făcut infarct. Canalul Baza Telegram scrie că victima era un pensionar în vârstă de 73 de ani.

Mai multe detalii aici: Un tanc al armatei ruse a strivit o mașină într-un sat din Belgorod, lângă granița cu Ucraina. Șoferul a murit pe loc: „Erau nebuni, toți râdeau”

Forțele ruse nu au vizat „obiective de pe teritoriul României”, iar mijloacele de apărare antiaeriană ale Armatei române nu au tras asupra dronelor rusești, transmite vineri, 26 iulie publicația Inforadar a Ministerului Apărării Naționale (MApN), care atrage atenția asupra unor informații false care circulă pe rețelele sociale.

Mai multe detalii aici: MApN anunță că România nu a doborât drone rusești: „Aceste așa-zise «informații» nu au niciun fundament real”

Rusia a început să includă drone noi, de fabricaţie ieftină, în atacurile sale cu rază lungă de acţiune asupra Ucrainei. Noile drone sunt menite să identifice punctele de apărare aeriană, să filmeze orice daune şi să acţioneze ca momeală, a declarat pentru Reuters un oficial militar ucrainean din domeniul spionajului, potrivit news.ro.

Cele două noi tipuri de drone, pe care Rusia le-a folosit în cinci atacuri aeriene în ultimele două-trei săptămâni, inclusiv în loviturile nocturne de joi, sunt produse din materiale precum spumă poliuretanică şi placaj, a explicat oficialul ucrainean pentru Reuters.

Unul dintre noile tipuri de dronă transportă o cameră foto şi are o cartelă SIM de telefon mobil ucrainean pentru a trimite imaginile înapoi către armata rusă.

„Ele identifică unde sunt poziţionate grupurile noastre mobile, unde sunt mitralierele care le pot distruge. Ei încearcă să obţină o imagine a locului în care se află toate mijloacele din apărarea noastră aeriană”, a declarat Andrii Cerniak, purtător de cuvânt al Direcției Principale de Informații (HUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării.

Mai multe detalii aici: Rusia foloseşte două tipuri noi de drone ieftine pentru a localiza apărarea aeriană a Ucrainei, dezvăluie un oficial militar

Generalul Dmitri Bulgakov, viceministru rus al apărării în perioada decembrie 2008 – septembrie 2022, a fost arestat sub acuzația de corupţie în urma unei operațiuni efectuate de Serviciul Federal de Securitate (FSB, principalul succesor al KGB).

Potrivit The Moscow Times, generalul Bulgakov se află acum în închisoarea Butârka din Moscova.

Comitetul de Anchetă din Rusia susține că a deschis o anchetă pentru a stabili „activităţile ilegale“ ale acestui fost viceministru al apărării.

Responsabil de logistica militară, Dmitri Bulgakov, în vârstă de 69 de ani, a fost demis în septembrie 2022, la șapte luni de la lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina.

Mai multe detalii aici: Încă un general care a făcut parte din echipa lui Serghei Șoigu a fost arestat oficial pentru corupție

Pentagonul a găsit erori contabile suplimentare de 2 miliarde de dolari în calculele sale privind muniţiile, rachetele şi alte echipamente militare trimise în Ucraina, astfel încât suma totală a materialelor evaluate necorespunzător a crescut la 8,2 miliarde de dolari, relevă un raport guvernamental publicat joi, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Departamentul Apărării al SUA s-a confruntat cu provocări în evaluarea cu acurateţe a materialelor trimise în Ucraina din cauza definiţiilor contabile neclare, arată un nou raport al Oficiului de Responsabilitate Guvernamentală (GAO).

În 2023, Pentagonul a declarat că personalul său a folosit „valoarea de înlocuire” în loc de „valoarea depreciată” pentru a calcula miliardele în materiale trimise Ucrainei. Eroarea de 6,2 miliarde de dolari a făcut posibilă trimiterea unor miliarde suplimentare Kievului.

Pentagonul a informat GAO că, de atunci, au fost descoperite supraevaluări de încă 2 miliarde de dolari. În consecinţă, pot fi trimise Ucrainei arme suplimentare în valoare de 2 miliarde pentru a acoperi suma aprobată de administraţia preşedintelui Joe Biden.

Uniunea Europeană va transfera Ucrainei 1,5 miliarde de euro încasări din activele ruseşti îngheţate, a declarat vineri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Ţările occidentale au blocat active ruseşti suverane în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari după ce Moscova a trimis trupe în Ucraina în februarie 2022.

Luna trecută, G7, grupul celor şapte democraţii majore, şi UE au convenit să utilizeze dobânzile obţinute din activele ruseşti îngheţate pentru a sprijini un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, ajutând-o să se apere împotriva invaziei Moscovei. Rusia a promis că va acţiona UE în justiţie.

„Astăzi transferăm 1,5 miliarde de euro încasări din activele ruseşti imobilizate pentru apărarea şi reconstrucţia Ucrainei. Nu există un simbol sau o utilizare mai bună pentru banii Kremlinului decât să facem din Ucraina şi din întreaga Europă un loc mai sigur în care să trăim”, a declarat von der Leyen.

Prim-ministrul ucrainean Denîs Şmîhal a mulţumit UE. „Mulţumesc doamnă von der Leyen şi UE pentru sprijinul dumneavoastră constant şi pentru această contribuţie semnificativă la apărarea şi reconstrucţia Ucrainei. Împreună, transformăm adversitatea în putere şi construim o Europă mai sigură şi mai rezistentă”, a reacţionat el.

Forțele ucrainene au reușit să respingă miercuri unul dintre cele mai mari atacuri rusești din octombrie 2023 și până acum, spun experții de la Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), relaetază BBC Rusia.

În raportul ISW se precizează că atacul rusesc, în care au fost folosite vehicule blindate, a început în zorii zilei de 24 iulie, lângă Konstantinovka, în regiunea Donețk, după ce armata rusă a reușit să se apropie de periferia de sud-est a orașului.

Trupele ruse au atacat poziții ucrainene cu 11 tancuri, 45 de vehicule blindate de infanterie, un vehicul de luptă de sprijin pentru tanc Terminator, 12 motociclete și aproximativ 200 de militari, spun Forțele armate ucrainene care operează în direcția Kurakhovsky.

Coloanele armatei ruse au fost descoperite cu ajutorul recunoașterii aeriene, după care Forțele armate ucrainene au deschis focul asupra lor folosind artilerie și drone. Echipamentul rusesc a fost aruncat în aer și de mine. Potrivit Ucrainei, șase tancuri rusești, șapte vehicule de luptă de infanterie și toate cele 12 motociclete au fost avariate sau distruse.

Trupele ruse au început să se retragă după distrugerea primului val al echipamentului lor, mai scrie ISW citând armata ucraineană.

Ultimul atac în care a fost folosit un întreg batalion mecanizat a avut loc la începutul ofensivei ruse din Avdiivka, în octombrie 2023, notează ISW.

În total, 15 persoane au ajuns la spital după atacul lansat de Rusia în orașul Nijîn din regiunea ucraineană Cernihiv, relatează Ukrainska Pravda.

Primarul Oleksandr Kodola a declarat pentru radiodifuzorul Suspline că toate victimele au fost duse imediat la Spitalul Orășenesc, iar patru rămăseseră internate.

„În prezent avem de-a face cu urmările atacului. Clădirea în sine a fost grav avariată. Reinstalăm oameni. Pensiunea a fost locuită de persoane la vârsta de pensionare. Acolo erau 24 de apartamente. (…) Nu există gaz, apă, electricitate. Trebuie să facem reparații majore”, a spus oficialul.

Apărarea aeriană ucraineană a doborât 20 dintre cele 22 de drone de atac de tip Shahed lansate de Rusia în noaptea de 26 iulie, a informat Forțele Aeriene, relatează The Kyiv Independent.

Apărarea aeriană a ucrainei nu a reușit să doboare racheta balistică Iskander-M, lansată de forțele ruse, mai precizează armata.

Dronele au fost doborâte peste regiunile Herson, Sumî, Jîtomîr și Cernihiv.

La rândul său, Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat că în timpul nopții, apărarea antiaeriană a distrus șase drone lansate de Ucraina peste regiunile Rostov și Kursk.

Dronele Shahed, lansate de Rusia în timpul nopții de joi spre vineri, au lovit o instalație de infrastructură și o pensiune din Nijîn, regiunea Cernihiv, o persoană fiind rănită, relatează Ukrainska Pravda, citând autoritățile locale.

În timpul nopții, armata a înregistrat mișcarea dronelor de atac rusești din nord-estul și sudul țării. Alerta de raid aerian a durat aproximativ patru ore.

Un incendiu a fost raportat în urma mai multor explozii auzite la aerodromul militar Sakî din vestul orașului Novofedorivka din Crimeea ocupată, potrivit informațiilor publicate de canalul Telegram Crimean Wind în noaptea de 26 iulie, relatează The Kyiv Independent.

Se presupune că incendiul a fost provocat de o lovitură asupra unui depozit de muniție de pe aerodrom, notează Crimean Wind. Informația nu a fost verificată independent.

În cursul nopții, mai multe explozii au fost raportate de locuitorii din comunitățile vestice Dobrushino, Novoozerne, precum și din orașul Eupatoria. Explozii au fost auzite și în sudul orașului Simferopol.

Localnicii au transmis că au văzut drone și rachete în zona exploziilor. Autoritățile instalate de Rusia în Sevastopol au raportat, de asemenea, o avalanșă de atacuri din partea dronelor ucrainene.

Ucraina nu a comentat aceste afirmații. The Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica independent niciuna dintre informații.

Ministrul de Externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, a declarat, într-un interviu pentru NewsMaker, că războiul de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei nu este abstract nici pentru Republica Moldova, nici pentru România, iar acest fapt contribuie, totodată, la consolidarea relaţiilor noastre şi la căutarea unor paşi practici, uneori chiar neconvenţionali, informează News.ro.

Mai multe detalii: Dmitro Kuleba: Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei nu este ceva abstract nici pentru Moldova, nici pentru România

Urmărește-ne pe Google News