Marian Oprișan spune că este un abuz că ANI face publice declarațiile de avere, dar promite să nu-și mai ”anonimizeze” proprietățile, bunurile și banii. „Poate are cineva două tablouașe. E frumos să-i dea cineva în cap când află că are Rembrandturi?”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
- De anul trecut, când a intrat în vigoare, la nivelul Uniunii Europene, Regulamentul privind protecția datelor cu caracter personal, politicienii și alte persoane plătite din bani publici au început să invoce prevederile directivei pentru a-și ascunde veniturile.
- Un caz care a făcut vâlvă anul trecut a fost cel al președintelui Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, care și-a “anonimizat” declarațiile de avere de pe site-ul instituției pe care o conduce din 2000, deși legea nu prevede o asemenea posibilitate.
- Acum, șeful CJ Vrancea se declară “un tip foarte transparent” și promite că anul acesta își va face publică declarația de avere, dar crede că averea demnitarilor nu trebuie să fie la vedere, pentru că riscă să fie călcați de hoți.
După ce, în 2018, Marian Oprișan și-a “anonimizat” declarațiile de avere, în Consiliul Județean Vrancea a început o nouă modă. Funcționarii i-au copiat metoda și, la fel au procedat alți consilieri județeni, printre care Ionel Cel-Mare, de la ALDE, și Dănuț Cristian, de la PSD.
Toate aceste declarații de avere se regăsesc pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, deci nu pot fi ascunse de public. Nu toți oamenii știu însă că pot afla aceste informații și din alte surse.
Libertatea l-a contactat pe Marian Oprișan, pentru documentarea unui caz cu privire la averea sa și acesta a fost foarte deschis în a oferi detaliile solicitate.
„Eu sunt un tip foarte transparent”, a spus președintele CJ Vrancea. A explicat că familia sa are venituri din „tranzacții imobiliare, din dobânzi bancare, din dividende”, care nu au nici o legătură cu el. Așa se explică, spune liderul PSD Vrancea, și faptul că mama sa deține un Ford Shelby F150, în valoare de 120.000 de euro.
L-am întrebat însă cum se împacă această “transparență” cu faptul că pe site-ul Consiliului Județean Vrancea declarația sa de avere este “anonimizată” (folosim ghilimelele pentru că acțiunea de “a anonimiza” informații publice nu există în legislația românească la acest nivel, iar GDPR nu acoperă astfel de cazuri, ale demnitarilor).
„E frumos să ți se dea în cap pentru două tablouașe?”
Marian Oprișan ne-a explicat că, din punctul lui de vedere, informații precum averea nu ar trebui să fie publice, deoarece ridică riscuri pentru demnitari.
“Practica occidentală e următoarea: îți depui declarația de avere, dar ea nu e în văzul lumii. Discutăm în termeni realiști. Nu e cazul meu, dar poate are cineva două tablouașe, nu știu care, și vrem să-l facem guvernatorul Băncii Naționale sau prim-ministru, ceva. E frumos să-i dea cineva în cap că află că are două Rembrandturi?", spune vicepreședintele PSD.
Marian Oprișan spune însă că, de anul acesta, când își actualizează declarația de avere, o va pune pe site-ul CJ Vrancea.
“Acum, când o depun, n-o mai anonimizez. E o prostie, pentru că legea îmi permite acest lucru”, a mai spus Oprișan.
„Este exagerat ce face ANI”
Despre faptul că declarațiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici sunt oricum publicate de site-ul ANI, Oprișan spune că este “un abuz”.
“Declarația trebuie să fie anonimizată, iar la ea să aibă acces ANI și organele abilitate ale statului, dacă suspectează vreun gen de infracțiune. Celelalte sunt povești de adormit copiii”, a afirmat Oprișan.
Șeful CJ Vrancea insistă în a spune că practica europeană e diferită de cea românească.
“Uitați-vă la practica țărilor civilizate. Singura țară în care suntem de factura asta, în acest moment, cu Agenție Națională de Integritate în acest mod, este România. Este exagerat”, a spus el.
Libertatea a consultat însă date din alte state. Multe țări europene au legislații similare, și încă de acum zeci de ani, printre acestea fiind
Slovenia, Letonia, Albania, Estonia, Lituania, Bulgaria, Macedonia și Croația.
Un raport al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) notează beneficiile publicării unor declarații de avere în contextul combaterii corupției. De exemplu, datele centralizate de ei arată că legislații de acest tip există în Marea Britanie din 1974, dar și în Italia și Spania din 1982.
Citește și:
