„Mi-au smuls carnea de pe oase”. Mărturii cutremurătoare ale unui apărător al Insulei Șerpilor din Ucraina, luat prizonier de ruși și torturat doi ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Władysław Zadorin este unul dintre soldații ucraineni care au apărat Insula Șerpilor în primele zile ale invaziei rusești. A fost capturat de armata rusă și, timp de doi ani, a fost ținut în condiții inumane în șapte lagăre diferite din Rusia. A fost supus zilnic la bătăi, umilințe, electrocutări și înfometare.
Cuprins:
Mărturii cutremurătoare din lagărele rusești
A pierdut 60 de kilograme în captivitate. Mâncau melci, hârtie igienică, șoareci. Primeau doar trei felii de pâine pe zi.
„Foamea este o armă. Rușii știu bine asta. Bunica mea a trăit foametea provocată de Stalin în anii ’30. Acum, istoria se repetă”, povestește bărbatul, într-un interviu realizat de jurnalista Magdalena Rigamonti pentru Onet.
„Ne băteau zilnic. Cu bâte de cauciuc, cu picioarele, cu sticle sparte în cap. Ne sugrumau, ne băgau ace sau tije sub unghii. Unii colegi de-ai mei au fost castrați. Dar cea mai cumplită era foamea”, mărturisește Zadorin, încercând să contureze cum arăta fiecare zi în lagărul ca un iad.
„Cei slabi cedau pentru o felie de pâine”
Prizonierii erau transportați constant între lagăre pentru a li se pierde urma. Nu li se spunea unde sunt sau cine mai trăiește dintre camarazi. Crucea Roșie n-a avut niciodată acces real la locurile unde erau ținuți, afirmă Zadorin.
„Am fost în izolare luni întregi. Într-o celulă de doi pe doi metri, cu pereții căptușiți cu cauciuc negru, ca să nu te poți sinucide. Era întuneric total. Acolo îți pierzi mințile. Unii se zbăteau, urlau. Li se făceau injecții și rămâneau ca niște legume, privind în gol”, povestește el.
Încercau să reziste vorbind între ei despre orice, despre agricultură, mașini, viața de dinainte de război. Unul preda engleză, altul explica cum se obține permisul de muncă în Polonia. Zadorin lucrase în Varșovia înainte de război și le povestea colegilor despre cum e viața acolo.
„Acolo s-a născut o fraternitate de sânge. Dar unii cedau. Găseau pe cineva mai slab, îl convingeau să colaboreze pentru o felie de pâine. Gândiți-vă: foamea poate distruge orice ideal”, explică el pentru sursa citată
Forțat să iubească Rusia, bătut dacă greșea accentul
Deținuții erau supuși și la o rusificare forțată. În fiecare zi erau obligați să cânte imnul Rusiei, să recite poezii rusești și să declare că iubesc Rusia.
„Dacă nu strigai, te băteau. Dacă greșeai accentul, te băteau. Un fel de reeducare prin teroare. (...) Am ajuns să visez că intonez imnul rusesc. Mă trezeam cântând, fără să-mi dau seama. A fost un reflex condiționat, implantat prin violență”, spune Zadorin, care povestește că de două ori i-a fost oferită cetățenia rusă în schimbul loialității. A refuzat.
„Am o țară. Am o familie. Nu-mi vând sufletul pentru o viață mai ușoară”, justifică el.
„O femeie medic îmi smulgea carnea de pe oase”
Printre torționari nu erau doar bărbați. Zadorin își amintește de o femeie în vârstă, medic de profesie, care părea să se bucure de suferința lor.
„Îmi smulgea carnea de pe oase. Eram plin de sânge. În jurul meu, ceilalți gardieni râdeau. Voia să ne taie tendoanele, să nu mai putem merge. Voia să ne transformăm în epave”, mărturisește el, amintindu-și cumplitele momente.
Declarat mort de două ori: „Dar am înviat”
În haosul de la începutul invaziei, mama lui Zadorin a primit de două ori vestea că fiul ei a murit. Prima dată pe 25 februarie 2022, când oficialii ucraineni au anunțat că toți cei de pe Insula Șerpilor au murit.
„Pe 26 februarie, televiziunile ruse au arătat imagini cu noi pe teritoriul Crimeei ocupate. Fratele meu m-a văzut și i-a strigat mamei: «Bublik trăiește!». Bublik e porecla mea. Așa îmi spun și acasă”, povestește el.
După doi ani de coșmar, Zadorin s-a întors acasă. Dar trauma rămâne. Merge greu. Are vertebre distruse, degetele de la picioare mutilate. I s-au dat pantofi cu patru numere mai mici, ca să-i putrezească degetele.
Întrebat dacă mai crede în viață, bărbatul a răspuns sincer că da.
„Pentru că Ucraina va înflori. Va fi liberă, în granițele ei. Și pentru colegii mei care n-au mai ieșit din iad, eu trebuie să merg mai departe”, a încheiat el.
Notă: Faptele relatate în acest articol sunt imposibil de verificat prin metode jurnalistice.
romulus57 14.05.2025, 16:15
Mai este ceva de comentat? Doamne fereste de asa ceva.
Panda55 14.05.2025, 20:37
A cui este insula șerpilor? A lor sau a noastră? Nu lua ce nu îți aparține că Dumnezeu o să îți ia de 3 ori pe atât. Poate că și pierderile teritoriale sunt echivalate cu nordul Bucovinei și sudul Basarabiei. Au ucrainenii puterea să zică Stop? Până azi am mers pe un drum greșit, dar hai pe drumul corect?
Moravurinoi 14.05.2025, 23:32
Mintea paralela a conspirationistilor-fantastici va gasi ceva si aici, dati-le timp