Miniștrii cu probleme de integritate din Cabinetul Luca Niculescu: condamnatul penal, evazionistul, suspectul de plagiat și vitezomanul
Urmărește Libertatea in Google Discover
Marian Neacșu este un fost condamnat și un vechi susținător al impunității din partea PSD, Ștefan Radu Oprea a scăpat de un dosar de evaziune prin plata prejudiciului, Radu Marinescu rămâne doctor, deși asupra lui planează suspiciuni de plagiat, iar Florin Ionuț Barbu se bate în procese civile cu poliția și presa.
Cuprins:
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV
Astfel, patru dintre propunerile premierului desemnat Luca Niculescu pentru portofolii-cheie în Executiv – la Interne, Apărare, Justiție și Agricultură – sunt personaje controversate care, deși n-au interdicții legale de a ocupa șefia ministerelor, au probleme de integritate.
Marian Neacșu, fost condamnat și susținător al amnistiilor PSD
Marian Neacșu este propus pentru funcția de vicepremier și șef al Ministerului de Interne. În trecut, ela fost condamnat la 6 luni cu suspendare pentru că și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar, apoi a fost reabilitat.
Pe data de 16 decembrie 2013, Marian Neacșu a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului General pentru conflict de interese, în urma unei sesizări din partea Agenției Naționale de Integritate.
- „Inculpatul Neacşu Marian, în calitate de deputat în cadrul Parlamentului României, a formulat cererea de angajare a fiicei sale (n.r. – Cristina Monica Neacșu) în cadrul biroului său parlamentar şi apoi a avizat contractul de muncă pe perioadă determinată (iulie 2009 – decembrie 2012) în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta”, se arată în comunicatul parchetului de la data respectivă.
Cum Marian Neacșu era și pe atunci deputat, procesul s-a desfășurat pe fond la Secția Penală a Înaltei Curți care, pe data de 10 februarie 2015, l-a condamnat la plata unei amenzi de 2.000 de lei.
Ulterior, în apel, pe data de 23 februarie 2016, Completul de 5 judecători al aceleiași instanțe l-a condamnat pe Marian Neacșu la pedeapsa de 6 luni de închisoare cu suspendare pe un termen de supraveghere de doi ani. Reabilitatea de drept a lui Marian Neacșu a intervenit automat, la 3 ani de la încheierea termenului de supraveghere.
Chiar înainte de a fi trimis în judecată, Marian Neacșu, ca lider al grupului parlamentar PSD, a introdus pe ordinea de zi a plenului un pachet controversat de modificări legislative, fără consultare publică sau avize:
- Modificări pentru restrângerea activității ANI, subiect de care Marian Neacșu era direct interesat: ANI poate analiza situațiile de incompatibilitate sau conflict de interese ale aleșilor la 3 ani de la încetarea mandatelor, inclusiv perioada în care aceștia sunt în funcție. PSD voia în 2013 să modifice legislația ANI în așa fel încât termenul de 3 ani să curgă de la data faptei, nu de la data constatării faptei sau de la încheierea mandatului.
- Scoaterea parlamentarilor din categoria funcționarilor publici: PSD urmărea modificarea articolului 147 din Vechiul Cod penal în sensul scoaterii demnitarilor, parlamentarilor sau a primarilor din categoria funcționarilor publici. Miza modificării era dezincriminarea faptelor de corupție și abuz în serviciu.
- Legea amnistiei și grațierii: Un proiect normativ inițiat în 2013 de deputații Mădălin Voicu și Nicolae Păun, prin care PSD urmărea introducerea amnistiei pentru faptele cu pedepse de până la 6 ani de închisoare și grațierea celor cu pedepse de până la 7 ani. De această lege urmau să beneficieze „greii” partidului de atunci: Adrian Năstase, Cătălin Voicu sau Antonie Solomon.
- Legea Lobby-ului viza o dezincriminare mascată a infracțiunii de trafic de influență: PSD urmărea ca activitatea de intermediere sau reprezentare a intereselor firmelor private pe lângă decidenții politici să fie considerată „servicii”. Asta ar fi permis, de exemplu, ca foștii politicieni, foștii demnitari sau chiar rudele sau apropiații celor în funcție să facă „lobby” pentru marile corporații sau firme de casă, exercitându-și influența fără restricții sau pericole de anchetă din partea DNA.
Toate aceste proiecte de lege nu au trecut până la urmă, însă data de 10 decembrie 2013, ziua în care au „scăpat” pe ordinea de zi, a rămas în memoria colectivă drept „Marțea Neagră”.
Ștefan Radu Oprea, evazionistul cinstit care a achitat prejudiciul
Ștefan Radu Oprea este propus pentru funcția de ministru al Apărării, iar în trecut a fost vizat într-un dosar de evaziune fiscală. Ulterior, dosarul a fost restituit la Parchet și închis după achitarea prejudiciului.
Ștefan Radu Oprea a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General pe data de 8 ianuarie 2016, pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani:
- „Inculpaţii Oprea Radu Ştefan (până în momentul începerii mandatului de senator) şi Ştefănescu Mihail, în aceleaşi calităţi, au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, cunoscând că ele provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
- (Banii erau – n.r.) rezultat al încheierii unor contracte de lucrări şi prestări servicii care au permis înregistrarea în contabilitate a unor operaţiuni comerciale fictive, sume transferate din conturile societăţilor comerciale pe care le administrau în conturile unor societăţi cu comportament tip «fantomă» cu care doar au simulat operaţiuni comerciale, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora. (…)
- Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză a concluzionat că prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului prin faptele de evaziune fiscală comise în contextul cercetat este în cuantum de 223.631 lei”, se arată în comunicatul Parchetului General.
Radu Oprea și fostul lui partener de afaceri au obținut din partea judecătorilor de la Înalta Curte (pe fond în 26 februarie 2016 și în contestație, pe 18 martie 2016) restituirea dosarului la Parchet în procedura de cameră preliminară.
Judecătorii au constatat nereguli în rechizitoriu care vizau modalitatea de punere în mișcare a acțiunii penale sau claritatea descrierii acuzațiilor.
Până la refacerea rechizitoriului, prejudiciul a fost achitat integral, astfel că dosarul nu s-a mai întors în instanță.
Radu Marinescu, avocatul Olguței, suspect de plagiat
Actualul ministru al Justiției a intrat în atenția presei ca avocat al cuplului Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda. El urmează să își păstreze portofoliul și în cabinetul lui Luca Niculescu.
- Radu Marinescu a reprezentat-o pe Lia Olguța Vasilescu în dosarul în care aceasta a fost acuzată, în 2016, pentru că le-ar fi cerut mai multor oameni de afaceri, care aveau contracte cu primăria, să facă sponsorizări către o asociaţie non-profit pentru reabilitarea faţadelor blocurilor din centrul Craiovei, dar şi pentru că şi-ar fi folosit influenţa pentru obţinerea unor sume de bani pentru campania electorală din 2012. Avocatul Radu Marinescu a obținut din partea judecătorilor restituirea dosarului la DNA pentru încălcarea dreptului la apărare și probe administrate ilegal. În cele din urmă, dosarul a fost clasat în decembrie 2020.
- Tot Radu Marinescu l-a reprezentat pe Claudiu Manda în dosarul în care acesta a fost acuzat că, în 2015, ar fi intervenit în scop electoral pe lângă șeful Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj, Marius Simcelescu. Claudiu Manda. Intervenția lui Manda ar fi vizat ștergerea datoriilor celor care au beneficiat ilegal de ajutoare sociale în comuna Bratovoești, pentru mobilizarea lor la vot. Pe 12 iunie 2023, Înalta Curte a închis dosarul prin constatarea intervenției prescripției.
Radu Marinescu a fost vizat și de un scandal privind modalitatea prin care a obținut, în 2009, titlul de doctor în drept.
Potrivit unei analize a Emiliei Șercan în publicația PressOne, cel puțin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” conțin text copiat din alți autori, mai exact 140 de pagini din cele 247 ale lucrării.
Radu Marinescu a precizat pentru sursa citată că el nu consideră că a plagiat și că lucrarea lui a fost redactată „conform rigorilor momentului”.
Pe Radu Marinescu îl ajută Decizia CCR nr. 364/2022, care a reconfigurat modul în care instituțiile statului pot sancționa plagiatul.
Instanța de contencios constituțional a stabilit că dispozițiile din Legea Educației privind retragerea titlului de doctor de către Ministerul Educației/CNATDCU sunt constituționale doar în măsura în care se referă la un titlu care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice.
În prezent, anularea ordinului de acordare a titlului de doctor se mai poate face exclusiv de către o instanță de judecată, în urma unui proces deschis de universitate sau de Ministerul Educației.
Florin Ionuț Barbu - amenzi de circulație și procese împotriva presei
Florin Ionuț Barbu este fostul ministru al Agriculturii care a demisionat în aprilie 2026 din cabinetul lui Ilie Bolojan, propus pentru un al doilea mandat în noul Executiv condus de Luca Niculescu.
Florin Ionuț Barbu s-a bătut în instanțele civile cu Poliția pentru amenzi de circulație și are pe rol dosare deschise împotriva jurnaliștilor de investigație, de la care vrea daune morale de 200.001 lei.
Pe data de 8 aprilie 2024, Florin Ionuț Barbu a pierdut procesul cu IPJ Olt pentru o amendă de circulație din octombrie 2023, soluție confirmată de Tribunalul Olt pe data de 6 februarie 2025.
- „În motivarea cererii petentul (n.r. — Barbu Florin Ionuț — n.r.) a arătat că prin procesul-verbal sus menţionat s-a suspendat exercitarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, reținerea permisului de conducere, deoarece în data de 21.10.2023 a condus autoturismul (…) pe DN 65 Negreni, circulând cu viteza de 104 km/h, în zona respectivă existând o limită de viteză de 50 km/h.
- În momentul în care a fost oprit de organele de poliție a solicitat fotografia privind viteza de circulație a automobilului, motivat de faptul că deține detector pentru aparatul radar și a fost semnalizat anterior de alți conducători auto, astfel că nu a circulat cu viteza de 104 km/h.
- În momentul în care a solicitat agentului să-i comunice certificatul de metrologie privind aparatul radar, acesta a refuzat să-i elibereze fotografia privind viteza de circulație.
- Instanţa constată că intimatul (n.r. – IPJ Olt) a făcut dovada, în cauză, că cinemometrul cu ajutorul căruia a fost măsurată viteza de deplasare a autoturismului condus de petent era verificat din punct de vedere metrologic (fila 23) la data constatării faptei.
- Susţinerile petentului privind toleranţa aparatului radar nu vor fi analizate de instanţă, întrucât acestea sunt vădit inadmisibile.
- Fapta contravențională a prezentat un grad de pericol social concret ridicat, prin raportare la împrejurările în care a fost săvârșită, (…) toate aceste aspecte fiind valorificate de către agentul constatator prin aplicarea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege, fapta astfel conturată fiind de natură să pună în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a petentului, precum și a celorlalți participanți la trafic”, se arată în Hotărârea nr. 1591/2024.
Florin Ionuț Barbu a mai deschis acțiuni civile împotriva presei locale pentru niște articole legate de activitatea sa din fruntea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, în care a fost poreclit „Busy Mafiotul”.
Curtea de Apel Craiova are pe rol dosarul având ca obiect „acțiune în răspundere delictuală” cu termen pe 11 noiembrie 2026, după ce Tribunalul Dolj a admis în parte acțiunea lui Barbu și i-a obligat pe jurnaliști să-i plătească daune morale de 15.000 de lei, din cele 200.001 lei pe care ministrul le solicita.
- „În speță, fapta ilicită s-a constituit în redactarea şi publicarea pe site-ul olteniamaxima.ro, de către pârâta, la data de 15.08.2023 şi la data de 22.08.2023, a unor articole prin care aceasta a adus efective acuzaţii reclamantului cu privire la săvârşirea unor pretinse infracţiuni de către acesta, fără a proba temeinicia sau concretețea lor, caracterul ilicit al publicaţiilor fiind amplu analizat în cele ce preced. (…)
- Nu poate fi omis faptul că, deși realizată cu încălcarea limitelor impuse în materie, fapta ilicită reprezintă totuși o depăşire a exercitării uneia dintre libertățile fundamentale, respectiv libertatea de exprimare, ale cărei limitări și sancționări trebuie să fie temeinic justificate pentru a nu descuraja exercițiul acestui drept, indispensabil unei societăți democratice.
- Raportând acestea la circumstanțele concrete ale cauzei, instanța constată că suma de 200.001 lei solicitată de către reclamant cu titlul de daune morale este una vădit exagerată prin raportare la valorile efectiv lezate şi la prejudiciul produs în concret, în condiţiile în care în cauză nu s-a probat existenţa unor urmări de amploare în modul în care a fost perceput reclamantul ulterior celor două publicaţii în societate sau alte astfel de consecințe asemănătoare în viața sa personală sau profesională care să justifice acordarea unei sume atât de ridicate.
- Se mai reţine că reclamantul nu a dovedit în cauză o afectare emoțională sau psihologică de amploare ca urmare a publicaţiile realizate de către pârâtă.
- Pe baza acestor elemente, instanța apreciază că suma de 15.000 de lei reprezintă o justă și echitabilă compensare care asigură proporționalitatea cu atingerea adusă drepturilor reclamantului, precum și cu nivelul de gravitate a faptei, fără a constitui o îmbogățire nejustificată”, arată Tribunalul Dolj în Hotărârea nr. 251/2026.
