Mobilierul regelui Carol I de la Peleș, călcat cu încălțări sport. Imagini scandaloase din castelul sufocat de mizerie. Surse Libertatea: „Nu s-a mai făcut curățenie generală de 6-7 ani”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Castelul Peleș din Sinaia, una dintre cele mai valoroase reședințe regale din Europa, este expus astăzi publicului într-o stare de întreținere care contrazice statutul de muzeu național.
Cuprins:
- Peleș, închis o lună pentru curățenie
- Mobilierul regelui Carol I, „călărit” cu încălțări sport
- Cum se făcea curățenie în Peleș, în vremea lui Carol I
- Cât de periculos este praful pentru exponatele din muzee
- Procedurile de curățenie recomandate de „Biblia” muzeografilor
- Neglijența curățeniei, breșă majoră în standardele de conservare
- Cât cheltuie Muzeul Prado din Madrid pentru curățenia anuală
- Dezvăluirile Libertatea despre jaful de la Peleș
Deși instituția anunță periodic „curățenie generală și conservare preventivă”, praful depus în straturi vizibile pe mobilier, lambriuri și elemente decorative din spațiile muzeale dovedește gestionarea precară a obiectelor de mare valoare din castel.
Peleș, închis o lună pentru curățenie
O serie de fotografii, realizate recent în interiorul castelului, din timpul curățeniei generale, intrate în posesia Libertatea, indică în mod evident o indolență din partea administratorilor muzeului și pune la îndoială interesul statului român față de simboluri sale culturale.
Muzeul Peleș din Sinaia a fost închis publicului în perioada 3 noiembrie - 2 decembrie 2025 pentru curățenie generală și conservare preventivă. În procesul de curățenie generală din castel a fost implicat personalul intern din muzeu (supraveghetoarele), nu o firmă specializată. Pentru zonele la înălțime, cum este cazul holului de onoare, s-au contractat servicii specializate de alpinism utilitar.
Fotografii realizate în noiembrie 2025 într-o încăpere emblematică a Castelului Peleș dezvăluie o mizerie cruntă, care sugerează mai degrabă un spațiu părăsit de ani buni.
Mobilierul regelui Carol I, „călărit” cu încălțări sport
Un strat consistent de praf, imposibil de acumulat într-un interval de doar o lună sau două, a acoperit partea superioară a lambriului din stejar din sala mare a armelor, dar și elementele decorative ale mobilierului.
Surse din interiorul muzeului au dezvăluit pentru Libertatea că o astfel de curățenie generală nu s-a mai făcut în muzeu de cel puțin șase, șapte ani.
Surprinzătoare este și modalitatea rudimentară în care se intervine pentru curățarea de praf a mobilierului regal. Scări metalice așezate direct peste covor, fără nicio protecție, angajatele implicate în procesul de curățenie, încălțate cu pantofi sport de stradă, calcă direct peste elementele de mobilier, sub „atenta” supraveghere a personalului de la serviciul de restaurare.
Stratul gros de praf este înlăturat brutal cu o cârpă banală. Pe una dintre polițele mobilierului din sala mare a armelor se poate vedea un recipient cu soluție Pronto pe care o găsim în comerț, nici vorbă de soluții speciale pentru componente delicate de mare valoare, așa cum sunt în Peleș.
Orice intervenție cu substanțe chimice asupra obiectelor din lemn trebuie atent monitorizată, tocmai pentru a fi evitat contactul lemnului cu alcoolul, de exemplu, care poate afecta serios finisajul tradițional al mobilei, au explicat pentru Libertatea surse din cadrul Muzeului Peleș.
Cum se făcea curățenie în Peleș, în vremea lui Carol I
Castelul Peleș a fost prevăzut încă de la faza de construcție (1901) cu un sistem de curățenie performant pentru acele vremuri și care este funcțional și astăzi. Aspiratorul central, realizat de firma Brevets Herz-Kozac, este prevăzut cu două electromotoare care pun în funcţiune două pompe de vid.
Aceste pompe creează vacuum în canalele de absorbţie, care au formă cilindrică, cu diametrul de 30 milimetri şi sunt montate în pereţi. Praful aspirat prin acestea este condus spre două vase în formă de clopot cu diametrul de 500 de milimetri, prevăzute în partea inferioară cu recipiente detaşabile, cu apă în care se reţine praful, iar aerul curat se elimină în exterior.
Întreaga mașinărie se află la subsol, în așa-numita cameră a aspiratorului, iar în fiecare colț al holurilor se află prizele la care se conectează furtunuri foarte lungi, iar aspirarea se produce după acționarea unui buton aflat pe aceste furtunuri, potrivit patrimoniupeles.ro. Aspiratorul este pus în funcțiune rar și, în general, în mod demonstrativ.
În zilele noastre, curățenia se face clasic, cu un aspirator banal și, după cum putem observa, doar de ochii lumii, praful gros care se depune pe detaliile din lemn ale mobilierului regal rămâne acolo cu anii și șters manual cu o cârpă.
Cât de periculos este praful pentru exponatele din muzee
Potrivit English Heritage, praful stârnit de mișcarea vizitatorilor se așază rapid pe suprafețele din apropierea aleilor și se acumulează în straturi dificil de îndepărtat. În timp, aceste straturi se pot întări, făcând curățarea mai abrazivă și crescând riscul de daune pe termen lung.
Praful are și implicații asupra sănătății. Cercetările English Heritage evidențiază modul în care calitatea slabă a aerului din interior cauzată de nivelurile ridicate de praf poate afecta negativ personalul și vizitatorii cu astm sau alergii.
În combinație cu umiditatea, praful încurajează creșterea mucegaiului, care accelerează deteriorarea materialelor organice precum lemnul, textilele și hârtia.
Procedurile de curățenie recomandate de „Biblia” muzeografilor
În National Park Service Museum Handbook , ghid publicat de National Park Service (SUA), „Biblia” muzeografilor, care stabileşte standarde şi bune practici pentru gestionarea, conservarea, documentarea şi utilizarea colecţiilor muzeale, se fac referințe explicit și la curățenia din spațiile muzeale, integrând-o în procedurile de conservare preventivă.
Standardele NPS oferă proceduri detaliate privind curățare regulată a expozițiilor și recomandă curățenie periodică blândă (ștergere cu cârpe moi, fără substanțe agresive, cu perii cu păr moale) pentru a elimina praful și murdăria de pe obiecte, vitrine și mobilier, evitând abraziunea sau deteriorarea finisajelor. Se recomandă curățenie săptămânală/aspirare cu filtre HEPA, menținând umiditate/temperatură controlate pentru a minimiza acumulările de praf.
Neglijența curățeniei, breșă majoră în standardele de conservare
În galerii este necesar un program de mentenanță zilnică/săptămânală, cu personal instruit să evite contactul direct cu obiectele sensibile (ex. lemn antic, textile). Aceste reguli subliniază că neglijența curățeniei (ex. praf gros pe mobilier) indică o breșă majoră în standardele de conservare, riscând degradarea ireversibilă.
Standardele NPS recomandă folosirea lavetelor moi din microfibră sau bumbac, curate și uscate, pentru îndepărtarea prafului fără frecare abrazivă. Perii cu peri foarte moi (pene sau peri sintetici moi) pentru colțuri, ornamente și detalii sculptate. Mănuși de bumbac sau nitril pentru manipulare, pentru a evita transferul de uleiuri și acizi de pe piele. Pentru produse/soluții permise în igienizarea muzeelor este recomandată apă distilată ușor călduță, eventual cu un detergent neutru foarte diluat (pH neutru), aplicată punctual cu laveta și imediat îndepărtată; folosită numai acolo unde materialul și finisajul permit. Soluţii de curăţare special formulate pentru lemn sau textile sensibile, recomandate de conservatori trebuie testate pe o zonă mică și discretă înainte de folosire.
Cât cheltuie Muzeul Prado din Madrid pentru curățenia anuală
Soluții de curățare pe bază de alcool foarte diluat sunt evitate în mod curent pentru finisaje sensibile (șelac, ceruri), deoarece pot dizolva sau matifica stratul protector. Evitarea produselor cu solvenți agresivi, parfumuri, siliconi neautorizați sau alcool neatenuat pe obiecte cu finisaje tradiționale.
Curățenia și întreținerea exponatelor din marile muzee europene nu este tratată cu superficialitate. De exemplu, muzeul Prado din Madrid, Spania, a alocat, în 2019, 1.442.819,67 de euro pentru serviciul de curățenie și igienizare pentru o perioadă de 12 luni, conform informațiilor publicate pe site-ul transparencia.gob.es.
Dezvăluirile Libertatea despre jaful de la Peleș
În ultimul an, Libertatea a publicat mai multe articole despre practicile suspecte privind gestionarea Muzeul Național Peleș din Sinaia, aflat în subordinea Ministerului Culturii. Investigațiile privind revânzarea de bilete s-au finalizat cu o anchetă a Corpului de Control al ministrului Culturii și sesizarea organelor de control.
Libertatea a dezvăluit că la Peleș funcționa o practică organizată de revânzare a biletelor, cu două scheme principale: ghizii sau organizatorii de grupuri cumpărau bilete pentru grupuri mari, apoi revindeau aceleași bilete altor vizitatori. Veniturile generate din revânzări nu intrau în contabilitatea muzeului. Sunt suspectați angajați ai muzeului (inclusiv persoane de la primirea turiștilor sau casierie) care vindeau bilete cu reduceri (de exemplu, bilete de student) unor turiști plătitori de preț întreg, păstrând diferența.
Muzeul Național Peleș a raportat încasări-record din vânzarea de bilete pentru primele trei luni ale anului 2025, duble față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea spectaculoasă a veniturilor a avut loc în contextul în care la finalul anului trecut, Ministerul Culturii a trimis Corpul de Control la Sinaia pentru a verifica informațiile publicate în exclusivitate de ziarul Libertatea.
Ministerul Culturii a anunțat, în luna mai 2025, că va sesiza organele judiciare după ancheta privind neregulile de la Muzeul Național Peleș din Sinaia. Informația a fost confirmată într-un răspuns oficial la solicitarea Libertatea. Potrivit documentului, Ministerul Culturii a cerut conducerii muzeului să implementeze opt măsuri care vizează în mod special vânzarea de bilete și supravegherea personalului din Peleș. Ministerul a cerut eliminarea interacțiunii directe între personal și vizitatori în procesul de plată al biletelor, respectiv înlocuirea casieriilor cu un sistem self-service de cumpărare a tichetelor de intrare în muzeu, care deja a fost implementat. În plus, zona de intrare în castel va fi supravegheată video și monitorizată constant, iar imaginile vor trebui stocate într-o arhivă digitală cel puțin șase luni.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
