Cum motivează instanța redeschiderea dosarului „10 august”: DIICOT nu a audiat părțile și nu a cerut suficiente probe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În motivarea deciziei de a redeschide dosarul „10 august”, transmisă azi de instanță și publicată de organizația Declic, judecătorul Ghiță Ciprian Alexandru de la Curtea de Apel București argumentează că DIICOT a clasat dosarul fără să audieze victime sau suspecți și nu a solicitat probe pe care le avea la îndemână. Instanța mai precizează că mai departe Parchetele Militare trebuie să stabilească exact ce tip de muniție au folosit jandarmii și dacă aveau dreptul să-l utilizeze.
La o lună și jumătate de la decizia de redeschidere a dosarului „10 august”, judecătorul Ghiță Ciprian Alexandru își motivează verdictul de a admite plângerea unui protestatar care a contestat decizia de clasare a cazului, luată de DIICOT.
Magistratul Curții de Apel arată că cercetările ce îi vizează pe foștii șefi ai Jandarmeriei, care au dispus intervenția în forță la protestul din 10 august 2018, trebuie să continue și arată că „procurorul DIICOT nu a audiat nicio persoană vătămată, niciun suspect și niciun martor (cu excepția martorilor Dan Carmen Daniela, Cliseru Speranța, Bădulescu Aurelian, Mastan Alin Ionel)”.
Ba mai mult, se arată în motivarea deciziei, procurorul nu a solicitat de la operatorii de telefonie mobilă date care puteau arăta dacă au existat convorbiri între suspecții din dosar.
Judecătorul mai argumentează că probele administrate nu sunt suficiente pentru a considera deplin lămurite faptele legate de organizarea, conducerea și modul de intervenție al jandarmilor împotriva manifestanților.
Cele mai sus expuse impun trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare, astfel încât să fie administrate unitar toate probele pertinente, concludente şi utile aflării complete a adevărului.Motivarea instanței:
Judecătorul mai consideră că în faza de urmărire penală nu s-a stabilit ce fel de muniție au folosit jandarmii și nici dacă aveau dreptul să le utilizeze.
- „Nu a fost efectuată în faza de urmărire penala o expertiză criminalistică care să lamurească pe deplin măsura în care elementele de muniție folosite de Jandarmeria Română în ziua de 10.08.2018 și în noaptea de 10/11.08.2018 puteau fi apte a exploda și a genera astfel particule/schije supraîncălzite/fragmente/flacară dar și măsura în care puteau provoca leziuni atât de grave participanților la protest”.
- Nu a fost lămurită nici chestiunea legalității folosirii de către Jandarmerie, pentru combaterea dezordinii publice, a gazului Oleoresin Capsicum (OC), în condiţiile în care Ordinul MAE 156/2018 nu vizează decât tipuri de muniţie ce conţine substanţa CS în ceea ce priveşte componenta "Agenţilor pentru combaterea dezordinii publice", se mai arată în motivare.
Instanța mai comunică că jandarmii au mințit referitor la starea de sănătate a colegei lor rănite, pentru a justifica intervenția în forță asupra protestatarilor pașnici.
„Astfel, deşi era cunoscută starea reală de sănătate a sg. maj. Nistor Ştefania, comunicările cu privire la acest subiect, inclusiv în relaţia cu mass-media, au fost intenţionat eronate”, se arată în document. Judecătorii se referă la conferința de presă în care purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei a spus că o colegă a lor „ar putea rămâne paralizată pe viață”, deși jandarmerița nu a avut leziuni la coloana vertebrală.
Ancheta a fost redeschisă la solicitarea uneia dintre victime, Ioan Crăciuneanu, reprezentantă în instanță de avocata Lucia Crăciuneanu și de avocatul Declic, Toni Decean.
Inițial, Tribunalul București a respins pe 2 mai cererea de redeschidere a dosarului. Decizia a fost atacată, iar Curtea de Apel a dispus continuarea urmăririi penale pe numele lui Laurențiu Cazan, Mihai Chirică, Sebastian Cucoș și Ionuț Sindile.
Aceștia vor fi cercetați pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care abuz în serviciu, purtare abuzivă, participație improprie la fals intelectual și uz de fals.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/06/2021-06-04-incheiere-jdl-cab-admitere-plangere-clasare.pdf" title="2021.06.04 Incheiere JDL CAB admitere plangere clasare"]
Dosarul a fost clasat parțial în iulie 2020, rămânând în cercetare doar câteva abuzuri punctuale ale jandarmilor. Conform comunicatului oficial, ancheta a stabilit atunci că nu sunt probe care să susțină nici acuzația de tentativă de lovitură de stat, așa cum considera Jandarmeria Română, dar nici că ar fi fost o diversiune care să valideze reprimarea protestului, cum au declarat participanții.
Pe 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului „10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
În alt dosar legat de protestul diasporei din 2018, Curtea de Apel București a decis pe 4 februarie condamnarea definitivă a doi dintre cei șapte bărbați acuzați că au lovit-o pe femeia jandarm în timpul mitingului diasporei.
Aceasta a fost prima sentință definitivă în dosarele penale demarate de procurori după violențele din 10 august.
