Ucraina a decis să ridice interdicția privind loviturile asupra rafinăriilor de petrol de pe teritoriul Federației Ruse, punând capăt unui moratoriu de trei zile respectat la insistențele administrației de la Washington. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat publicației Financial Times și preluat de RBC-Ucraina.
Cuprins:
„Interdicția a fost ridicată. Ne-am săturat”, a declarat liderul ucrainean, explicând că forțele sale armate au respectat o pauză operațională pentru a răspunde solicitărilor diplomatice americane, în timp ce armata rusă a exploatat momentul și a continuat să bombardeze neîncetat rețeaua energetică a Ucrainei, atacuri soldate cu peste o sută de civili uciși doar în ultima săptămână.
Dincolo de continuarea agresiunii ruse, decizia Kievului de a relua ofensiva asupra industriei petroliere a Moscovei a fost declanșată de o serie de măsuri punitive resimțite direct pe front.
Deși Ucraina își suspendase atacurile asimetrice, partenerii americani au întrerupt avertizările timpurii transmise armatei ucrainene cu privire la decolările și lansările de rachete balistice efectuate de Rusia.
În paralel, funcționarea serviciului de internet prin satelit Starlink a fost încetinită deliberat pe întreg teritoriul țării, ceea ce a îngreunat grav coordonarea trupelor pe linia de contact și a paralizat misiunile de atac la adâncime medie.
Oficialii de la Washington avertizaseră în prealabil Kievul că menținerea presiunii militare asupra sectorului energetic rus va atrage suspendarea schimbului de informații de intelligence.
În timp ce inițial s-a invocat o presupusă defecțiune a rețelei satelitare, Volodimir Zelenski a respins categoric această variantă, subliniind caracterul deliberat al măsurii: „Nu a fost o problemă tehnică, ci o problemă de voință”.
În noaptea de 14 octombrie, terminalele militare Starshield montate pe dronele ucrainene au fost restricționate automat la viteze de deplasare de maximum 160 km/h, chiar în ziua în care Rusia executa un bombardament masiv asupra infrastructurii civile ucrainene, gest catalogat de Zelenski drept o lipsă de respect fără precedent a Moscovei față de eforturile Casei Albe.
Liderul de la Kiev a precizat că Ucraina ar fi fost dispusă să mențină o astfel de pauză chiar și în condițiile în care Rusia își continua loviturile, însă doar dacă Statele Unite ar fi compensat vulnerabilitatea prin livrarea urgentă a unor sisteme antiaeriene suplimentare.
Zelenski a subliniat că livrarea mai multor baterii de rachete Patriot reprezenta cerința minimală de supraviețuire pentru protejarea orașelor și a infrastructurii critice.
În schimb, răspunsul primit după solicitarea de întărire a apărării antiaeriene a fost tocmai limitarea capacităților tehnice ale constelației Starlink.
Conform analizei publicate de Financial Times, actuala deteriorare a cooperării bilaterale reprezintă cel mai grav impas diplomatic dintre Kiev și Washington din februarie 2025 încoace, moment în care președintele Donald Trump și colaboratorii săi apropiați l-au criticat public pe Zelenski într-o întrevedere tensionată din Biroul Oval.
Miezul disputei dintre cei doi aliați rămâne impactul economic al războiului asupra piețelor internaționale de mărfuri.
Președintele american Donald Trump a susținut constant că distrugerea capacităților de rafinare ale Rusiei de către dronele ucrainene generează un șoc pe piețele internaționale de combustibil și împinge în sus cotația globală a motorinei.
În încercarea de a tempera scumpirile, Departamentul Trezoreriei din SUA a facilitat reintroducerea unor volume de motorină rusească pe circuitul comercial internațional, o mișcare considerată profund inechitabilă la Kiev, în condițiile în care veniturile obținute de Moscova continuă să finanțeze direct mașina de război care distruge orașele din Ucraina.
Prin reluarea atacurilor cu rază lungă de acțiune, armata ucraineană semnalează că prioritățile sale de apărare națională prevalează în fața calculelor economice și electorale ale administrației americane.