Ucraina a rămas fără rachete interceptoare pentru sistemele sale de apărare aeriană Patriot, de producție americană, ceea ce o face mai vulnerabilă în fața atacurilor cu rachete balistice rusești, relatează CNN.
Cuprins:
„Aproape toate rachetele balistice folosite de ruși în ultimul atac aerian asupra Ucrainei nu au fost interceptate din cauza lipsei de muniție pentru sistemele Patriot”, a declarat o sursă ucraineană citată de CNN.
Postul american de televiziune notează că lipsa interceptoarelor pentru sistemele Patriot vine într-un context de tensiuni între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american Donald Trump.
Doi oficiali europeni au declarat pentru CNN că Trump a cerut ca Ucraina să nu mai atace rafinăriile din Rusia și a amenințat, în caz contrar, cu suspendarea schimbului de informații și furnizarea de arme americane prin intermediul mecanismului PURL.
În timp ce președintele SUA se erijează în protector al rafinăriilor din Rusia și nu condamnă absolut deloc atacurile sălbatice efectuate de ruși asupra infrastructurii energetice și clădirilor rezidențiale din Ucraina, Zelenski avertizează că țara sa nu mai are cu ce să se apere în fața rachetelor balistice și dronelor cu reacție ale Kremlinului.
Ucraina a sperat ca Trump să-i ofere licențele de producție a interceptoarelor Patriot, dar președintele american a evitat să-și onoreze promisiunea.
Deficitul de interceptoare este agravat de costul lor ridicat și de penuria lor pe piața globală, în condițiile în care Statele Unite le-au folosit excesiv pentru războiul declanșat de Donald Trump împotriva regimului din Iran.
Această problemă survine în contextul în care liderul autocrat rus Vladimir Putin implementează un plan de distrugere a rețelelor electrice, de termoficare și de alimentare cu apă ale orașelor Kiev, Harkov și Odesa, scrie The New York Times.
Conform unui document militar interceptat de Ucraina, termenul de implementare a acestui plan este de o lună, adică până la iarnă. Planul prevede folosirea a 70 de rachete balistice, 720 de drone cu rază lungă de acțiune și 150 de bombe ghidate pentru a atinge obiectivele.
The New York Times notează că regimul de la Moscova și-a propus să realizeze până la iarnă ceea nu a reușit în ultimele patru ierni: să distrugă condițiile de viață și să forțeze Ucraina să capituleze în fața Rusiei.
Kievul se confruntă deja cu probleme grave în alimentarea cu electricitate și apă curentă pe fondul campaniei de bombardamente duse în ultimele săptămâni de ruși asupra infrastructurii energetice.
Capacitatea celor trei centrale electrice din Kiev a scăzut la aproximativ 500 MW până în toamnă, de la aproximativ 1,3 GW înainte de război.
Maria Tsaturyan, analist energetic la grupul de cercetare Ukraine Facility Platform, a remarcat că toate cele trei facilități energetice au fost lovite din nou miercuri cu rachete balistice rusești. Ea afirmă că rușii se dedau practicii „tacticii pământului pârjolit”.
Radio Liberty a relatat, de asemenea, că rușii și-au propus să nimicească efectiv sectorul energetic ucrainean. Documentul citat de această publicație identifică 60 de ținte prioritare pentru Moscova, printre care centrale electrice, substații, instalații de încălzire, alimentare cu apă și rețele de canalizare.
Seth Jones, expert la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, spune că experiența istorică arată că încercările de a forța un adversar să capituleze prin lovirea civililor rareori reușesc.
Or, pe lângă bombardarea infrastructurii energetice, rușii și-au intensificat atacurile aeriene asupra depozitelor de alimente, supermarketurilor, clădirilor de birouri și clădirilor rezidențiale. Practic, Putin vrea să-i lase pe ucraineni fără curent, fără căldură, fără apă, fără mâncare și fără adăpost dacă nu capitulează în fața lui.
Cu toate acestea, Ucraina nu se dă bătută și caută să riposteze, un nou obiectiv fiind paralizarea aeroporturilor în cadrul operațiunii „M&Ms”, observă The Atlantic.
Operațiunea de paralizare a aeroporturilor rusești, pe care locuitorii Moscovei și ai altor orașe importante au experimentat-o deja în prima parte a acestei luni, va intra în curând într-o nouă fază, una mai intensă, afirmă oficiali ucraineni implicați direct în dezvoltarea planului.
Până în prezent, Ucraina a folosit doar drone cu rază lungă de acțiune, inundând spațiul aerian din apropierea aeroporturilor și forțând autoritățile aviatice să închidă pistele, dar fără a viza direct infrastructura aviatică.
Chiar și această tactică a dus la un colaps pe aeroporturile din Moscova, cu 345 de zbouri anulate și aproape 4.000 întârziate, chiar până la zece ore, în săptămâna 3-9 octombrie. Pe 10 octombrie, 93 de zboruri au fost anulate și 692 întârziate, iar, pe 14 octombrie, 124 - anulate și 238 - întârziate.
În medie, aeroporturile din jurul Moscovei au fost închise timp de aproximativ trei ore în fiecare zi de la începutul acestei luni. Vineri, 9 octombrie, nici măcar avionul lui Vladimir Putin nu a putut ateriza la Moscova în timp ce se întorcea din Turkmenistan.
Însă acesta este doar începutul operațiunii, spun ucrainenii. Noua fază, una mai ambițioasă, urmează să implice drone controlate de inteligență artificială pentru a ocoli sistemele de apărare aeriană și a ataca direct aeroporturile. Aceste drone, care nu necesită informații din partea SUA, vor fi în curând produse în masă.
În timp ce protejează rafinăriile din Rusia, Trump dă de înțeles că Ucraina poate ataca alte ținte, cum ar fi centrele de date bombardate în ultimele zile. „Există multe alte ținte”, i-a transmis Trump lui Zelenski.
În opinia unor oficiali de la Kiev, președintele american este acum mai puțin interesat să fie mediator între Rusia și Ucraina și tinde să se plaseze și mai mult de partea Kremlinului. Acest lucru îl lasă pe Volodimir Zelenski cu o alegere dificilă: să accepte cererile lui Putin și Trump de a pune capăt războiului în termenii Rusiei sau să găsească noi modalități de a se împotrivi agresorului, chiar și fără asistența țării care se pare că i-a fost deja principalul aliat.