Nori cumulus și furtuni cu grindină, lângă România: Ungaria, la limita unui anticiclon
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ungaria se află sub influența unui anticiclon, anunță reprezentanții serviciului meteorologic HungaroMet. Până vineri, la miezul nopții, țara se află sub avertizare de vreme severă.
Cuprins:
Furtuni cu grindină lângă România
În prezent, vremea din Bazinul Carpatic este influențată de marginea unui anticiclon.
Potrivit meteorologilor, citați de Portfolio, pe parcursul zilei de joi, în vestul Ungariei, norii denși se vor risipi treptat, iar cei cirriformi vor fi înlocuiți de nori cumulus.
În schimb, în regiunile estice și nord-estice sunt posibile furtuni cu grindină, din cauza unui nucleu de aer rece care se rotește la est de Ungaria, lângă granița cu România
Pe parcursul zilei, vântul din nord și nord-vest va sufla moderat până la intens în mai multe regiuni, iar spre seară, vremea se va răci semnificativ.
Ce sunt norii cumulus
Norii cumulus sunt un tip de nori individualizați, cu aspect de vată, având o bază plată și contururi bine delimitate, care se formează prin convecție atmosferică și sunt, de obicei, asociați cu vreme frumoasă. Cuvântul „cumulus" provine din latină și înseamnă „grămadă" sau „morman", referindu-se la forma caracteristică de „grămadă" a acestor nori, care arată ca o conopidă sau o grămadă de vată de bumbac, cu vârfuri rotunjite și luminoase, alb-strălucitoare, în timp ce baza lor este relativ întunecată și orizontală.
Norii cumulus sunt clasificați ca nori de nivel jos, cu baza situată, de obicei, între 1.200 și 6.500 de picioare (365-1.980 m), fiind constituiți din picături de apă și dezvoltându-se mai mult pe verticală decât pe orizontală, spre deosebire de norii stratiformi, care sunt orizontali și stratificați. Ei se formează prin convecție atmosferică, un proces în care aerul încălzit la suprafața Pământului se ridică, se răcește și vaporii de apă se condensează, formându-se, de obicei, dimineața devreme sau după-amiaza târziu, în funcție de rata de scădere a temperaturii și umiditatea relativă.
Majoritatea norilor cumulus indică vreme frumoasă, apărând, de obicei, în zilele însorite și luminoase, iar atâta timp cât rămân separați, acești nori nu produc precipitații. Totuși, dacă norii cumulus încep să se unească și să crească, se pot transforma în cumulonimbus (nori de furtună), care produc ploi torențiale, grindină și fulgere, marcând o schimbare semnificativă în condițiile meteorologice. Un nor cumulus individual are, de obicei, o durată de viață de doar 15 minute, dar se formează continuu alții noi, iar meteorologii folosesc prezența și tipul lor ca indicator important pentru prognoza meteo, cumulus humilis indicând vreme stabilă și frumoasă, în timp ce cumulus congestus indică posibilitatea de furtuni în următoarele ore.
Ungaria a înregistrat cea mai gravă secetă din ultimii 126 de ani
Ungaria a înregistrat în 2026 cea mai gravă secetă din ultimii 126 de ani, potrivit Euronews. Țara din Europa Centrală a avut și cea mai secetoasă vară din 1901 încoace, precum și a doua cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor. Deficitul de apă s-a accentuat după o iarnă cu precipitații sub nivelul obișnuit, urmată de valuri de căldură în iunie, iulie și august.
Condițiile neobișnuit de secetoase au dus inclusiv la înregistrarea unor niveluri-record de scăzute ale Dunării. Potrivit unei analize realizate de HungaroMet, cantitatea medie de precipitații înregistrată în Ungaria pe parcursul verii a fost de numai 74,1 milimetri, echivalentul a 36% din media perioadei 1991-2020.
Temperatura medie a sezonului a fost de 23,43 de grade Celsius la nivel național, cu 2,59 de grade peste media multianuală de 20,84 de grade Celsius.
După o iarnă în care precipitațiile au fost mai reduse decât în mod obișnuit, Ungaria a fost afectată de un val de căldură în iunie. Alte episoade de temperaturi ridicate au urmat în iulie și august, agravând deficitul de apă.
Ce a provocat seceta din țara vecină
În analiza sa, HungaroMet a explicat că seceta din 2026 a fost rezultatul unor tipare meteorologice persistente și al perturbărilor ciclului apei. Deși luna ianuarie a fost rece și umedă, lunile următoare au fost marcate de o lipsă accentuată a precipitațiilor și de temperaturi peste valorile obișnuite. În aprilie, de exemplu, cantitatea de precipitații a reprezentat doar 10% din nivelul normal pentru această perioadă.
În luna mai au existat și intervale cu mai multe precipitații, însă solul nu acumulase suficientă umiditate până la sfârșitul primăverii. Lunile de vară au adus apoi noi perioade cu vreme neobișnuit de secetoasă. La sfârșitul lunii iunie, aproape întreaga țară înregistra un deficit de umiditate de peste 100 de milimetri în stratul superior al solului, până la adâncimea de un metru. Lipsa precipitațiilor, combinată cu temperaturile mult peste medie, a intensificat pierderile de apă prin evaporare și a dus la o scădere accentuată a umidității solului.
Între 1 aprilie și 2 septembrie, cel puțin 30% din teritoriul Ungariei s-a confruntat cu secetă moderată sau mai severă în aproape 84% din intervalul analizat. Până la sfârșitul lunii august, seceta agricolă ajunsese la un nivel sever pe jumătate din teritoriul țării.
Situația a fost agravată de temperaturile ridicate și de lipsa precipitațiilor, care au împiedicat refacerea rezervelor de apă din sol.
Nivelurile apelor subterane continuă să scadă în Europa
Un raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) arată că nivelurile apelor subterane continuă să scadă, iar Europa Centrală și de Est se numără printre regiunile cele mai afectate de deficitul de apă din subteran. Umiditatea solului era deja mult sub valorile normale în 2025, iar situația s-a înrăutățit în 2026.
În Ungaria, o estimare anterioară indica faptul că nivelul mediu al apelor subterane era cu 1,4-1,7 metri sub cel considerat optim.
Chiar dacă toamna va aduce perioade cu mai multe precipitații, acestea nu vor fi suficiente, de unele singure, pentru a rezolva deficitul de apă.
Experții avertizează de mai mulți ani că Ungaria își va putea aborda criza apei doar dacă va reuși să rețină apa, în loc să permită scurgerea rapidă a acesteia, indiferent dacă provine din precipitații sau din râuri. Pentru atingerea acestui obiectiv ar fi necesare schimbări în practicile agricole, precum și reforme structurale importante și investiții.
