„Nu acceptați calul troian” 15 organizații civice le cer senatorilor să nu voteze lărgirea interceptărilor prin Codul Comunicațiilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un număr de 15 organizații neguvernamentale solicită senatorilor, printr-o scrisoare deschisă, lansată joi, respingerea proiectului de lege care modifică prevederile Codului Comunicațiilor și care lărgește interceptările efectuate de serviciile secrete sau retrimiterea sa la comisiile de specialitate.
Cuprins:
Acestea susțin că lărgirea interceptărilor nu trebuie realizată prin Codul Comunicațiilor, ci prin modificarea Codului de Procedură Penală, după dezbateri transparente și cu respectarea garanțiilor cerute de Constituție.
Organizațiile care au semnat scrisoarea deschisă sunt: Asociația pentru Tehnologie și Internet - cea care a avertizat cu privire la riscurile articolului introdus de Guvern, ActiveWatch, Centrul pentru Inovare Publică, Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind, Declic, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Națională a Internet Service Providerilor (ANISP), Code for Romania, Asociația Parcul Natural Văcărești, Funky Citizens, Asociația Miliția Spirituală, Asociația Respiro, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Asociația Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă) și Asociația Interlan.
Articol introdus de Guvern
Codul Comunicațiilor urma să transpună o directivă europeană, dar Guvernul a adăugat un articol nou prin care furnizorii de servicii de găzduire și cei de servicii de comunicații interpersonale erau obligați să sprijine procurorii și serviciile secrete.
Din proiect a fost eliminată prevederea legată de comunicații interpersonale, astfel că acum nu mai există prevederea prin care se puteau intercepta convorbirile pe aplicații precum WhatsApp, Signal sau Telegram.
Serviciile secrete vor ști date despre site-uri și cine le accesează
Însă a rămas obligația privind furnizorii de găzduire. Libertatea a arătat ieri că acest lucru înseamnă că serviciile secrete vor putea ști cine a accesat un anumit site, la ce oră și în ce dată. De asemenea, vor putea fi interceptate și e-mailurile, dacă acești furnizori de găzduire oferă și astfel de servicii.
Adăugarea acestor furnizori în lista celor care au obligații de interceptare a comunicațiilor sau a obligațiilor suplimentare de interceptare ar putea fi făcută doar prin amendarea Codului de procedură penală, într-un proces transparent și cu respectarea garanțiilor legale.Scrisoarea deschisă:
ONG-urile mai spun că furnizorii de găzduire sunt deja reglementați de legea privind comerțul electronic, iar obligația ca aceștia să notifice ANCOM, autoritatea de telecomunicații din țară, cu privire la serviciile prestate intră în conflict atât cu legea aflată în vigoare, cât și cu directiva privind comerțul electronic și cu directiva privind serviciile digitale, aflată în dezbatere la nivel european.
SRI poate face solicitări în baza Legii privind siguranța națională
Organizațiile mai spun în scrisoarea deschisă că proiectul obligă furnizorii să creeze infrastructură de interceptare a conținutului și nu doar pe cei români, ci și pe cei străini care oferă servicii pe teritoriul țării noastre.
Mai mult, această infrastructură trebuie pusă „la dispoziția organelor de cercetare penală și SRI nu doar în condițiile Codului de procedură penală (deci cu mandat de la judecător), ci și în condițiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională”.
Efecte grave
Acestea spun că, în practică, Facebook va putea fi obligată să ofere acces la convorbirile din Messenger.
Iar dacă un furnizor ca Facebook poate ignora presiunile organelor de cercetare penală, care acționează fără mandat de la judecător, nu la fel vor sta lucrurile și pentru micile companii românești, care furnizează astfel de servicii de găzduire electronică cu resurse IP. Aceștia nu vor mai putea garanta confidențialitatea informațiilor.
Scrisoarea deschisă:
ONG-urile mai spun că obligația de a pune la dispoziție anumite date, precum istoricul accesărilor, nu există în Codul de Procedură Penală, astfel că se lărgește spectrul interceptărilor.
În fine, acestea arată că articolul introdus de Guvern „nu respectă garanțiile Curții Constituționale a României, care a precizat în mod constant că astfel de texte vagi și neclare nu pot sa fie constituționale, în special în domeniul interceptării comunicațiilor și a datelor de trafic”.
Senatul, cameră decizională
Proiectul a trecut de Camera Deputaților în decembrie și de comisiile de specialitate din Senat. Acesta urmează să intre la vot în plenul Camerei superioare a Parlamentului, care este decizională.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
