Occidentul trebuie să se pregătească pentru o perioadă de instabilitate în Rusia, spune un expert suedez care este sigur că Putin va pierde războiul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Occidentul trebuie să înceapă să planifice atât prăbușirea, cât și consolidarea regimului lui Putin într-o dictatură precum cea din Coreea de Nord, un scenariu de mijloc fiind imposibil, scrie expertul suedez Anders Aslund într-o analiză pentru revista Foreign Affairs.
Cuprins:
Președintele Vladimir Putin nu ar fi avut cum să folosească discursul de pe 9 Mai pentru a proclama victoria în războiul din Ucraina. Nici să folosească momentul pentru a declara mobilizare generală, așa cum au prezis unii analiști.
În loc, vorbind la parada militară din Piața Roșie, liderul de la Kremlin a avut discursul unui om care a pierdut deja, plângându-se de amenințarea NATO, care l-a forțat să acționeze preventiv în Donbas, scrie Anders Aslund, expert la Stockholm Free World Forum și autor al cărții „Russia’s Crony Capitalism: The Path from Market Economy to Kleptocracy”.
Acum, la trei luni de la lansarea invaziei în Ucraina, pare din ce în ce mai probabil că invazia lui Putin va fi consemnată de istorie drept unul dintre cele mai spectaculoase eșecuri din istoria militară contemporană.
Trupele ruse au pierdut bătălia pentru Kiev în prima lună a conflictului și acum încearcă să facă progrese în estul Ucrainei. Între timp, ele continuă să sufere pierderi devastatoare: aproape 30.000 de soldați ruși ar fi fost uciși, potrivit estimărilor ucrainene.
Întrebarea care se pune acum este dacă umilința națională cu care se confruntă Rusia seamănă mai mult cu războiul ruso-japonez din 1905, care a marcat începutul sfârșitului erei țariste, sau cu încercarea eșuată a lui Iosif Stalin de a cuceri Finlanda, în Războiul de iarnă din 1939-1940, scrie Aslund.
O problemă de corupție
Corupția sistemică este cea care a îngreunat capacitatea Rusiei de a purta acest război.
Din 2013, spre exemplu, Putin a acordat contracte militare în valoare de cel puțin 3,2 miliarde de dolari prietenului său Evgheni Prigojin, cel care a furnizat militarilor ruși provizii alimentare atât de proaste încât aceștia au recurs la jefuirea magazinelor alimentare ucrainene pentru a se hrăni.
Cauciucurile chinezești ieftine și prost făcute sunt învinuite, printre altele, pentru avansul lent al convoaielor militare rusești.
Iar potrivit rapoartelor agenției ucrainene anticorupție, un contractor a furnizat trupelor rusești veste antiglonț care s-au dovedit a fi umplute cu carton, în loc de plăci blindate.
Prin comparație, armata ucraineană a depășit toate așteptările. Sute de mii de oameni s-au oferit voluntari pentru a-și apăra țara.
După războiul de opt ani din Donbas, zeci de mii de soldați ucraineni au căpătat experiență de luptă, iar mulți dintre ei au beneficiat de pregătire americană și britanică. Armele antitanc și sistemele antiaeriene Stinger de fabricație occidentală s-au dovedit și ele foarte eficiente, iar aliații occidentali își intensifică în prezent livrările de noi arme și echipamente militare.
După debutul invaziei din 24 februarie, Statele Unite și aliații săi au impus rapid sancțiuni pentru a bloca economia Rusiei. Sancțiunile occidentale nu mai urmăresc neapărat să descurajeze Rusia, ci să îi slăbească economia și să reducă capacitatea acesteia de a susține războiul.
Sancțiunile occidentale vizează acum principalele bănci de stat rusești. Țările G7 au înghețat rezervele valutare internaționale ale Băncii Centrale a Rusiei și au blocat baccesul multor bănci rusești la SWIFT, sistemul internațional de mesagerie pentru tranzacții interbancare.
Drept răspuns, guvernul rus a reglementat din ce în ce mai mult economia, afectând și mai mult efortul de război al lui Putin. Într-o singură zi, Putin a șters cea mai mare parte a câștigurilor economice pe care Rusia le-a înregistrat din 1991 încoace, scrie Aslund.
Precedente istorice
Soarta războiului lui Putin din Ucraina se întoarce din ce în ce mai clar împotriva Rusiei, iar conflictul se va încheia aproape sigur cu o înfrângere devastatoare, crede expertul suedez.
Nu ar fi prima dată când Moscova s-a aruncat într-o aventură militară ambițioasă în căutarea unor noi teritorii, doar pentru a se trezi umilită.
O paralelă posibilă este Războiul de iarnă din 1939-'40, o campanie în marja celui de-al Doilea Război Mondial, în care Stalin însuși a decis să invadeze Finlanda și să impună un guvern marionetă.
Armata Roșie nu a reușit să facă niciun progres împotriva micii, dar curajoasei armate finlandeze și a suferit pierderi devastatoare. Dar paralela se oprește aici. Când efortul a eșuat, Stalin i-a lăsat pe generalii profesioniști să preia comanda, dându-i șefului de stat major al armatei sovietice, mareșalul Boris Șapoșnikov, autoritate deplină asupra operațiunilor de pe front.
După trei luni, Stalin s-a mulțumit cu un tratat de pace cu câștiguri limitate, pentru care a plătit un preț enorm.
Spre deosebire de Stalin, Putin nu a renunțat la comandă. Dimpotrivă, el și-a consolidat controlul. Iar liderii ucraineni nu sunt pregătiți să renunțe la niciun teritoriu pierdut după 23 februarie.
O paralelă mai plauzibilă este războiul ruso-japonez din 1904-1905. La originea acestuia a stat rivalitatea imperială. Rusia căuta în acel moment un port cu ape calde în Oceanul Pacific, ciocnindu-se cu ambițiile imperiale ale Japoniei.
Războiul a început prost pentru Rusia, dar țarul Nicolae al II-lea a insistat să lupte în continuare, în timp ce speranța de victorie se năruia.
Chiar și așa, a continuat războiul pentru a păstra demnitatea Rusiei, evitând o „pace umilitoare”. Însă rușii au fost umiliți de înfrângere și s-au ridicat împotriva țarului Nicolae al II-lea.
Un colaps economic
Astăzi, Rusia se confruntă nu doar cu o înfrângere umilitoare, ci și cu un colaps economic dur, pentru care Putin poartă întreaga responsabilitate, spune Aslund.
Previziunile oficiale ale Rusiei vorbesc despre o scădere de 8-12% a PIB-ului, dar cifra reală ar putea fi de două ori mai mare.
În august 1998, după șase zile de o criză financiară mult mai puțin gravă, președintele rus Boris Elțîn și-a demis guvernul. Putin, în schimb, nu a permis nimănui din guvernul său să demisioneze, obligându-i pe toți să fie alături de el până la capăt. Frica pare să prevaleze în rândul elitei guvernamentale rusești, observă expertul suedez.
Înțelepciunea convențională spune că Garda Pretoriană de la Kremlin, Serviciul Prezidențial de Protecție, este atât de puternică, bine plătită și loială lui Putin, încât îl va proteja împotriva oricărei tentative de lovitură de stat.
Cu toate acestea, costul guvernării lui Putin pentru societatea rusă este atât de mare încât ar fi surprinzător dacă niciun grup nu s-ar mobiliza împotriva lui, crede Aslund.
Scurgerile de informații din zona serviciilor secrete sugerează un grad ridicat de rivalitate între agenții. Chiar dacă Rusia continuă să cenzureze știrile despre război și despre amploarea pierderilor sale în Ucraina, adevărul va deveni în cele din urmă evident.
În timpul unui deceniu de război în Afganistan, 15.000 de soldați sovietici au fost uciși, un eșec care a contribuit la prăbușirea regimului comunist. Mai mulți soldați ruși fuseseră deja uciși în primele două luni de luptă în Ucraina.
Situația internă pare și ea explozivă la toate nivelurile. Zvonuri plauzibile se răspândesc despre arestări și demiterea unor oficiali de top din domeniul securității. Cel puțin șapte oameni de afaceri ruși importanți s-ar fi sinucis, în mod suspect.
Tulburările sociale nu au fost generalizate în ultimii ani, dar au avut loc, iar scăderea anticipată a producției și a nivelului de trai va fi una fără precedent în ultimele trei decenii.
O reacție populară firească ar fi o neliniște socială generalizată, care ar agrava tensiunile dintre serviciile de securitate, crede Aslund.
În cele din urmă, Consiliul de Securitate al Rusiei l-ar putea demite pe Putin. Acest organism se reunește o dată pe săptămână, dar în ultimii doi ani s-a întrunit fizic doar o singură dată, pe 21 februarie, când Putin a cerut aprobare pentru războiul împotriva Ucrainei.
Inițial, reticența lui Putin de a se întâlni cu ceilalți oficiali a fost atribuită fricii sale extreme de COVID, dar acum pare mai ales speriat de colaboratorii săi, spune expertul.
Două scenarii, nicio cale de mijloc
Consiliul de Securitate a înlocuit Politburo-ul în rolul de organism decizional, dar nu se bucură de nicio autoritate populară.
Dacă această instituție ar prelua conducerea, Rusia ar putea asista din nou la o prăbușire a ordinii politice, ca în cazul tentativei de lovitură de stat din august 1991, iar puterea ar putea ajunge în mâna străzii. Ar putea urma câțiva ani de dezordine imprevizibilă, spune Aslund.
Alternativa ar fi ca Putin să reușească să își mobilizeze poliția secretă și să transforme Rusia într-o nouă Coree de Nord, un scenariu mult mai sumbru. Este dificil să imaginăm vreo cale de mijloc în această situație dramatică, spune expertul.
Oricare ar fi rezultatul, Occidentul trebuie să înceapă să planifice atât prăbușirea, cât și consolidarea regimului lui Putin.
Dacă Putin își consolidează puterea, politica occidentală trebuie să acționeze în mod corespunzător. Sancțiunile împotriva Rusiei trebuie să fie menținute până când toate trupele rusești vor părăsi Ucraina.
Și în timp ce Occidentul ar trebui să ofere Ucrainei un sprijin material substanțial pentru reconstrucția țării, sancțiunile impuse Rusiei ar trebui menținute până când Rusia va fi de acord să plătească pentru daunele îngrozitoare pe care le-a provocat Ucrainei. Este probabil ca numărul de migranți din Rusia să îl depășească pe cel actual din Ucraina.
Dacă Putin pierde puterea, viitorul Rusiei pare ceva mai optimist.
O perioadă de dezordine ar fi de așteptat, dar dacă Rusia va ajunge în cele din urmă la un regim democratic decent, Occidentul ar trebui să ofere Moscovei un Plan Marshall adecvat, așa cum nu a făcut în 1991.
Foto: EPA
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
