Omar Hayssam, la un pas de libertate. Tribunalul Ilfov va judeca cererea de liberare condiționată a sirianului condamnat pentru terorism
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tribunalul Ilfov ia în discuție, pe 10 februarie 2025, contestația lui Omar Hayssam împotriva hotărârii prin care Judecătoria Sectorului 4 i-a respins cererea de liberare condiționată, pe data de 12 noiembrie 2024.
Cuprins:
Prin aceeași hotărâre, judecătorul a stabilit că Omar Hayssam poate reitera cererea după data de 31 august 2025.
De ce a fost respinsă în primă instanță solicitarea lui Omar Hayssam
Omar Hayssam a pierdut pe fond cererea de liberare condiționată – deși a executat fracția din pedeapsă pentru a ieși din pușcărie – după ce a susținut în fața instanței că infracțiunile pentru care a primit pedeapsa de 24 de ani și 4 luni de închisoare au fost „capcane” în care a fost atras de către persoane apropiate, iar el n-a participat în vreun fel la comiterea lor.
Instanța de fond a considerat ultimul cuvânt al afaceristului sirian drept o „recunoaștere mai mult formală a vinovăției” și a reținut că primul terorist al României n-a petrecut suficient timp după gratii pentru a se îndrepta.
Reamintim că, în 2005, Omar Hayssam a pus la cale răpirea a trei jurnaliști români pentru a „poza” ca salvator al acestora, în contextul în care afaceristul era vizat pentru infracțiuni economice. Hayssam plănuia să-și scoată banii din țară sub pretextul unei „răscumpărări” cerute de răpitori în schimbul eliberării celor trei ostatici.
Omar Hayssam a intrat în comisia pentru liberare condiționată a Penitenciarului Jilava pe data de 31 octombrie 2024, când un judecător de supraveghere a privării de libertate a constatat că acesta a fost condamnat la 8.889 de zile de închisoare (24 de ani și 4 luni), din care a executat 4.816 de zile (13 ani, 2 luni și 8 zile).
Astfel, Omar Hayssam a executat mai bine de jumătate din fracția prevăzută de lege pentru a beneficia de liberarea condiționată în cazul deținuților cu vârsta de peste 60 de ani.
Pedepsit în cinci dosare
Hayssam a început executarea pedepsei pe 19 iulie 2013, atunci când a fost repatriat din Siria, urmând a o ispăși la termen pe 26 decembrie 2035.
Reamintim că Omar Hayssam execută 24 de ani și 4 luni de pușcărie pentru terorism și infracțiuni economice, condamnare rezultată în urma contopirii pedepselor din 5 dosare:
- Dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak (20 de ani),
- Dosarul Manhattan (23 de ani și 4 luni),
- Dosarul Volvo Truck (16 ani),
- Dosarul Foresta Nehoiu (3 ani)
- Dosarul pentru fuga din țară (2 ani).
Judecătoria: „Petentul își recunoaște vinovăția mai mult formal”
Libertatea a consultat Hotărârea nr. 3100/2024 din 12 noiembrie 2024 a Judecătoriei Sectorului 4, pentru a vedea motivele pentru care magistratul fondului i-a respins lui Omar Hayssam cererea de punere în libertate, deși sirianul a executat deja jumătate din pedeapsă:
- „Comisia a apreciat că deţinutul nu poate fi liberat condiţionat deoarece timpul petrecut în penitenciar este insuficient pentru atingerea scopului pedepsei, în raport și de perseverența infracțională relevată de multiplele infracțiuni săvârșite în raport real.
- Raportând aceste criterii legale la situaţia petentului condamnat și analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanţa apreciază că prin executarea fracției obligatorii de pedeapsă, având un total de 4.816 zile câştigate şi executate, petentul condamnat a dobândit o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate.
- Împrejurarea că petentul a executat fracția obligatorie prevăzută de legiuitor nu-i conferă însă un drept, ci doar o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate, fiind necesar ca acesta să dea dovezi temeinice de îndreptare pentru a se dispune liberarea condiţionată.
- În ceea ce priveşte celelalte condiţii prevăzute de lege, instanţa reţine că în perioada executării pedepsei, condamnatul a avut un comportament conform normelor de deținere, fiind sancţionat de 3 ori pentru nerespectarea Regulamentului de ordine interioară, în urmă, însă, cu mulți ani de zile, şi fiind recompensat de 18 ori, cumulând încă 3 recompense de la ultima analiză în cadrul comisiei de liberare.
- Se mai observă însă că în ultima perioadă, destul de multe programe educaționale la care acesta a participat au fost finalizate fără credite, reținându-se că deținutul nu a acordat suficientă atenție structurării, organizării conținutului materialului în așa fel încât să rețină informații relevante legate de tematică dată spre studiu sau nu a manifestat preocupare pentru studierea materialului propus.
- În analiza condiției referitoare la dovezile temeinice de îndreptare, se va avea în vedere și declarația oferită de condamnat în fața instanței, din care reiese că acesta își recunoaşte vinovăția cu privire la infracțiunile pentru care a fost condamnat mai mult în mod formal, susținând că a fost atras în mai multe capcane de către persoane apropiate, iar totul a fost o scenetă la care nu a participat în vreun fel.
- Aceste susțineri vin să întărească ideea că fracția de pedeapsă executată până la acest moment nu a fost de natură să determine, în conştiinţa condamnatului, o reală reconsiderare a normelor de conduită socială”, se arată în documentul citat.
Hayssam mai are de stat în pușcărie cel mult până în august 2025
Pe data de 12 noiembrie 2024, Judecătoria Sectorului 4 i-a acordat lui Omar Hayssam un termen de 9 luni pentru reiterarea cererii de liberare condiționată, însă acesta a atacat hotărârea pe rolul Tribunalului Ilfov.
Reamintim că Tribunalul Ilfov este instanța care, pe 6 iulie 2022, l-a pus în libertate pe Mohamad Munaf, complicele lui Hayssam în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak.
Judecătoria Sectorului 4 face referire la infracțiunile grave pentru care a fost găsit vinovat Omar Hayssam, printre care și cea de terorism.
Termenul de 31 august 2025 stabilit de instanță pentru reitararea unei noi cereri de liberare din partea lui Omar Hayssam ar mai putea însemna că, în opinia instanței, cele 9 luni sunt suficiente pentru ca sirianul să își schimbe atitudinea:
- „În ceea ce privește aspectul referitor la antecedentele penale ale condamnatului (…), se reține că petentul a fost condamnat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de o gravitate foarte ridicată, pe o perioadă extinsă, printre care și complicitate la acte de terorism, însă au fost săvârșite în concurs, acesta nefiind recidivist.
- Referitor la situația medicală a petentului invocată de apărare, fără a nega existența multiplelor probleme de sănătate, (…) ultima expertiză, anexată prezentei cereri, arătând că petentul nu se află în imposibilitatea executării pedepsei privative de libertate din punct de vedere exclusiv medical.
- Raportat la cele mai sus expuse, chiar dacă pe parcursul executării pedepsei acesta a avut, în general, o conduită bună, instanţa nu are convingerea deplină că perioada executată până în prezent de către condamnat este suficientă pentru a face dovada reeducării sale și formării unei atitudini corecte față de valorile sociale importante încălcate prin săvârşirea infracțiunilor foarte grave pentru care a fost condamnat.
- Astfel, instanța reține că la acest moment nu a fost îndeplinit scopul de reintegrare al pedepsei, condamnatul nedepunând suficiente eforturi în vederea reintegrării sociale, neexistând suficiente dovezi care să conducă la concluzia că s-a îndreptat și a înțeles pe deplin care a fost scopul pedepsei la care a fost condamnat.
- La acest moment nu se impune liberarea condiţionată a petentului, chiar dacă acesta a îndeplinit fracția prevăzută de lege, deoarece faţă de acesta funcţiile pedepsei nu au fost realizate, impunându-se ca acesta să-şi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale şi ordinea de drept.
- Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la acordarea beneficiului liberării condiţionate, în condiţiile în care ar trebui să fie redat societăţii doar cu convingerea că se va reintegra şi nu va mai încălca ordinea de drept.
- Prin urmare, instanţa apreciază că la acest moment nu se impune liberarea condiţionată a petentului şi, faţă de cele reţinute mai sus, cererea va fi respinsă ca nefondată.
- Instanţa va fixa termen de reiterare a cererii la data de 31.08.2025, prin raportate și la restul de executat mai mare de 11 ani, considerând că fixarea acestui termen îl poate ajuta pe petent să înţeleagă că pentru a putea beneficia de instituţia liberării condiţionate trebuie să-şi intensifice eforturile de reeducare, să participe la activităţi care îl pot ajuta să se reintegreze în societate, nefiind de ajuns doar faptul că acesta nu a cauzat probleme deosebite în penitenciar până în prezent”, mai reține instanța de fond.
Omar Hayssam nu este la primul demers pentru eliberarea din pușcărie: pe data de 15 ianuarie 2024, Tribunalul Dâmbovița i-a respins definitiv o astfel de cerere, pe vremea când acesta se afla încarcerat la Penitenciarul Mărgineni.
Judecătorii s-au raportat la dispozițiile din vechiul Cod penal, mai favorabile sirianului, deoarece noul Cod penal condiționează punerea în libertate a condamnatului de plata prejudiciului. Or, Omar Hayssam a fost executat silit, dar e departe de acoperirea prejudiciului de peste 20 de milioane de dolari.
Înalta Curte: De ce a orchestrat Hayssam răpirea jurnaliștilor români
Înalta Curte de Casație și Justiție notează că Omar Hayssam a pus la pus la cale și a orchestrat în 2005 răpirea a trei jurnaliști români în Irak (Marie-Jean Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian) pentru a „poza ca erou” în contextul în care era urmărit penal pentru infracțiuni economice.
Sirianul a fost ajutat de complicele lui, Mohammad Munaf, condamnat și el la 10 ani de pușcărie.
- „Intenţiile infracţionale ale lui Omar Hayssam au fost animate de la bun început de dorinţa acestuia de a evita măsurile ce puteau fi luate în mod legal împotriva sa ca urmare a procedurilor judiciare iniţiate de autorităţile competente în luna noiembrie 2004, relativ la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, privatizări frauduloase etc.
- În cadrul planului său infracţional, Omar Hayssam intenţiona să procedeze la răpirea jurnaliştilor români pentru a putea ulterior «să pozeze» în salvator al acestora, considerând că printr-un astfel de «act de eroism» va obţine recunoştinţa autorităţilor române şi va fi exonerat de o eventuală răspundere penală.
- În paralel, acesta urmărea şi scoaterea din România a contravalorii afacerilor sale sub pretextul plăţii unei recompense către «răpitorii» jurnaliştilor români. Pe aceeaşi linie de gândire, Omar Hayssam urmărea ca la un moment dat să părăsească definitiv teritoriul României”, se mai arată în motivarea instanței supreme.
Omar Hayssam a reușit să fugă în vara anului 2006, după ce l-a convins pe procurorul de caz, Ciprian Nastasiu, că are cancer în fază terminală și nu poate fi tratat în închisoare.
La vremea respectivă, Hayssam era cercetat penal în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak. Procurorul l-a crezut, la fel și judecătoarea Sofica Dumitrașcu de la Curtea de Apel București, care i-a admis cererea și l-a pus în libertate.
Sirianul a fugit cu complicitatea lui Mustafa Tartoussi, fiind prins și repatriat abia în 2013.
Foto: Ionuț Mureșan
marian.pricop 02.02.2025, 14:41
Îl ia fratele lui Ciolacu ca consilier. Cacofonie intenționată ca și caracterul premierului. :))))