Adevăratul motiv pentru care ne trezim mai devreme pe măsură ce îmbătrânim: detaliul neștiut din creier care ne dă peste cap ceasul biologic
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Există numeroase glume pe seama persoanelor în vârstă care se trezesc înainte de răsăritul soarelui, dar și mai multe despre obiceiul adolescenților de a dormi până târziu. Cercetările arată însă că aceste situații au un fundamentat științific.
Cuprins:
Mai mulți factori sunt de vină
Ora la care organismul nostru simte în mod natural nevoia să meargă la culcare și să se trezească este influențată nu doar de moștenirea genetică, ci și de procesul natural de îmbătrânire.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, corpul nostru trece prin transformări profunde, atât la exterior, cât și la interior. Acesta este factorul principal din spatele modificărilor ce apar în tiparele de odihnă mai târziu în viață, relatează Huffpost.
La fel ca în cazul majorității lucrurilor care se schimbă odată cu trecerea anilor, nu există o singură cauză izolată, ci mai mulți factori aflați în strânsă legătură, explică Cindy Lustig, profesoară de psihologie la Universitatea din Michigan.
Toate aceste transformări biologice se interconectează și influențează ritmul circadian, modificând gradual orele la care resimțim starea de oboseală sau momentul în care ne trezim complet odihniți.
Conexiune neuronală nu se mai produce automat
Trezirea la ore mai timpurii reprezintă o etapă firească din procesul natural de îmbătrânire. La fel cum se întâmplă cu alte componente ale sănătății fizice și mentale, creierul devine mai puțin receptiv pe măsură ce anii trec.
Rețeaua de conexiuni neuronale a creierului nu mai reușește să simtă și să răspundă la fel de eficient la stimulii exteriori așa cum ar trebui, tocmai din cauza procesului de îmbătrânire prin care trece, arată dr. Sairam Parthasarathy, directorul Centrului pentru Somn și Științe Circadiene din cadrul Universității din Arizona Health Sciences.
Acești stimuli externi includ momente precum apusul soarelui, lumina naturală a dimineții, orarul meselor, interacțiunile sociale și activitatea fizică zilnică, repere esențiale care ajută organismul să monitorizeze corect desfășurarea unei zile.
Toți acești factori externi reprezintă ceea ce specialiștii numesc indicatori de timp sau repere care transmit creierului informații esențiale despre desfășurarea zilei.
Cu alte cuvinte, acești stimuli ajută creierul să repereze exact unde se află în cadrul ciclului circadian de 24 de ore. Pentru o persoană tânără, ora cinei poate fi un semnal clar că mai sunt doar câteva ore până la culcare, în timp ce la o persoană în vârstă această conexiune neuronală nu se mai produce automat.
Dificultate în a recepta corect reperele temporale
Nervii responsabili cu transmiterea acestor indicii temporale către creier suferă același proces gradual de degenerare ca restul structurilor cerebrale, explică dr. Sairam Parthasarathy, directorul Centrului pentru Somn și Științe Circadiene din cadrul Universității din Arizona Health Sciences.
Această dificultate de a recepta corect reperele temporale explică motivul pentru care persoanele în vârstă tind să obosească mult mai devreme decât copiii sau nepoții lor și, în consecință, se trezesc complet odihnite cu mult înaintea celorlalți.
Modul în care ochii captează și procesoarează lumina naturală joacă un rol la fel de important în această ecuație.
Schimbările de vedere, unul dintre principalele motive
Interesant este că unul dintre motivele principale pare să fie legat de schimbările de vedere specifice înaintării în vârstă. Acestea reduc intensitatea stimulării luminoase pe care o primește creierul, un factor esențial în reglarea și menținerea pe cursul corect a ceasului nostru circadian, subliniază profesoara de psihologie Cindy Lustig, de la Universitatea din Michigan.
Medicul specialist Sairam Parthasarathy explică faptul că acest fenomen este întâlnit frecvent în cazul persoanelor afectate de cataractă, o afecțiune oculară extrem de răspândită ce diagnosticază peste jumătate dintre americanii cu vârsta de peste 80 de ani, potrivit datelor oferite de National Institutes of Health.
Cataracta provoacă vedere încețoșată, vedere dublă și o dificultate generală în perceperea detaliilor vizuale.
În prezența cataractei, cantitatea de lumină din timpul serii care reușește să pătrundă prin structurile ochiului este semnificativ redusă, astfel încât creierul interpretează că apusul soarelui a avut loc mult mai devreme decât în realitate, subliniază dr. Parthasarathy.
Percepții eronate
Mecanismul din spatele acestei percepții eronate afectează direct echilibrul hormonal al organismului.
Din cauza afecțiunilor de vedere provocate de cataractă și a cantității scăzute de lumină captate de ochi, corpul începe să elibereze melatonină, cunoscută drept hormonul somnului, cu mult înainte de momentul oportun. Î
În mod normal, la persoanele tinere, nivelul de melatonină începe să crească treptat abia după apusul soarelui, motiv pentru care starea de oboseală apare la câteva ore distanță.
La persoanele diagnosticate cu cataractă, creierul recepționează un apus iluzoriu, devansat, ceea ce declanșează starea de somnolență mult mai devreme în cursul serii. Mersul la culcare la o oră timpurie duce automat la o trezire la fel de timpurie la primele ore ale dimineții.
Există dovezi medicale clare care arată că operația de îndepărtare a cataractei poate contribui semnificativ la îmbunătățirea calității și duratei somnului, permițând semnalelor luminoase să ajungă corect la nivelul creierului, explică profesoara de psihologie Cindy Lustig.
Să se expună la o lumină puternică seara
Pentru persoanele care se confruntă cu trezitul la ore mult prea timpurii din cauza dereglării ritmului circadian, specialiștii recomandă câțiva câteva lucruri care pot modifica în bine situația.
Potrivit medicului Sairam Parthasarathy, directorul Centrului pentru Somn și Științe Circadiene din cadrul Universității din Arizona Health Sciences, cei care au această problemă ar trebui să ignore sfatul clasic de a opri ecranele seara și să facă exact opusul: să se expună la o lumină puternică la orele serii.
Această expunere poate include o plimbare în aer liber înainte de apusul soarelui, cititul unei cărți pe o tabletă cu ecranul setat pe luminozitate ridicată, folosirea surselor de lumină artificială intensă în casă sau vizionarea emisiunilor TV pe un televizor luminos.
Această lumină intensă transmite creierului semnalul că soarele nu a apus încă, amânând astfel declanșarea producției timpurii de melatonină.
Pentru a reuși să rămâi treaz puțin mai târziu și, ca urmare, să dormi mai mult dimineața, dr. Parthasarathy recomandă aplicarea acestei tehnici cu 30 până la 60 de minute înainte de apusul soarelui, interval ce variază în funcție de anotimp și de zona geografică.
Durata exactă a expunerii la lumină variază de la o persoană la alta și poate necesita câteva ajustări practice, însă obiectivul recomandat de specialist este de aproximativ două ore de expunere, fiind esențial ca luminile din încăpere să rămână aprinse și după apus.
De ce nu e bine să bei alcool înainte de culcare
În plus, Cindy Lustig atrage atenția asupra consumului de alcool înainte de culcare. Deși un pahar de alcool seara poate crea senzația de somnolență, acesta fragmentază și afectează grav calitatea somnului profund.
Pe de altă parte, mișcarea fizică efectuată în timpul zilei sprijină un somn mai odihnitor, iar expunerea la soarele dimineții ajută ceasul biologic să se alinieze corect la ciclul natural de răsărit și apus.
Modificările în tiparele de odihnă reprezintă o etapă firească din viața fiecărei persoane. Chiar dacă o parte dintre acești factori biologici nu pot fi controlați complet, adoptarea unor obiceiuri zilnice sănătoase ajută la contracararea lor, asigurând organismului refacerea necesară pentru o nouă zi.
