Orașul roman cu mii de locuitori își dezvăluie comorile la Alba Iulia. Moneda emisă de împăratul uzurpator care a domnit două luni: „Foarte rar găsești așa ceva”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Arheologii din Alba Iulia au descoperit noi artefacte vechi de peste 1800 de ani în timpul cercetărilor desfășurate în zona unde a existat cel mai mare și mai bogat oraș al Daciei Romane.
Cuprins:
Colonia Aurelia Apulensis făcea parte din centrul urban Apulum, denumirea romană a municipiului Alba Iulia și avea mii de locuitori, aduși, în cea mai mare parte, din diferite provincii ale Imperiului Roman. Denumirea Colonia Aurelia Apulensis provine de la împăratul Marcus Aurelius, precum și de la fiul acestuia, Commodus.
Orașul coloniștilor a existat timp de peste 100 de ani, fiind înființat după cucerirea Daciei, în primele decenii ale secolului al II-lea și a funcționat până după anul 260, când a avut loc retragerea romanilor la sud de Dunăre.
În timp, orașul a ajuns la un nivel ridicat de dezvoltare, primind epitetul de Chrysopolis (bogat în aur).
Autobază mutată pe alt amplasament
Cercetările arheologice au fost demarate în 2025, pe un teren în suprafață de aproape 10.000 de metri pătrați, destinat, inițial, construirii unei autobaze pentru sistemul de transport călători din Alba Iulia.
Descoperirile spectaculoase realizate în timpul campaniilor din 2025 și 2026 au schimbat planurile administrației locale, sediul autobazei a fost mutat pe un alt amplasament, iar terenul a fost cedat exclusiv cercetărilor arheologice și, în final, realizării unui parc arheologic.
Săpăturile sunt realizate de un colectiv de arheologi de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, cu finanțarea Consiliului Județean Alba. Săpătura efectivă este realizată de deținuți de la Penitenciarul Aiud.
„În campania din 2025 am dezvelit clădiri, mai ales din secolul al III-lea, avem informații noi cu privire la viața romană din ultimele 2-3 decenii ale stăpânirii romane din Dacia, adică de după anul 250. Am descoperit străzi, intersecții de străzi, străzi pavate cu dale din gresie, de bună calitate. Aceste străzi cu dale au fost construite mai ales când această așezare a primit statutul de «colonia» în timpul lui Comodus, adică după anul 180. De asemenea, am identificat tot felul de etape de construcție pentru că romanii făceau resistematizări ale orașelor, uneori demolau clădiri mai vechi și reconstruiau”, spune arheologul Radu Ota, coordonatorul lucrărilor de cercetare.
Potrivit acestuia, orașele romane se edificau în sistem de cvartale, respectiv străzi paralele care se intersectau cu alte străzi. Modelul, preluat de romani din Grecia Antică, este folosit și astăzi în orașele din SUA, care sunt construite tot după sistemul de cvartale.
Templu-spital pentru locuitorii provinciei
„În acest an am mai descoperit o statuetă votivă a zeului Esculap, zeul medicinei și al tămăduirii. Se știe că în Colonia Aurelia Apulensis, foarte aproape de locul săpăturilor noastre, exista un Asclepieion, adică un templu-spital, unde veneau locuitorii provinciei și din alte provincii romane, pentru a se trata.
Știm cazul unui veteran al legiunii a V-a Macedonica, care și-a recăpătat vederea. Știm, de asemenea, nume ale unor medici, cum ar fi Septimius Asclepius Hermes sau Titus Attius Divictus, despre care ne vorbesc inscripțiile descoperite. Sunt foarte multe informații care ne arată viața strămoșilor noștri acum 1700-1800 de ani”, afirmă arheologul.
Așezarea s-a format prin colonizare, locuitorii fiind aduși după cucerirea regatului lui Decebal și formarea provinciei Dacia, din toate zonele imperiului.
„Erau coloniști aduși absolut de peste tot, din zona Siriei de astăzi, din zona Turciei, din nordul Africii, din Egipt, din zona Libiei, Mauritaniei, din zona Spaniei, Galiei, adică Franța de astăzi. Acești coloniști sunt atestați de inscripțiile dezvelite și au venit datorită potențialului de afaceri pe care îl aveau aceste locuri. Și drept dovadă, acest oraș, care a fost mai întâi o așezare semi-rurală de coloniști, s-a dezvoltat și a primit statutul de municipiu în timpul lui Marcus Aurelius, iar apoi de colonia în timpul lui Comodus, urmașul lui Marcus Aurelius”, spune istoricul.
Orașul bogat în aur
O inscripție datată în anii 252 - 253, dintr-o perioadă de criză a Imperiului Roman, afectat de multe invazii ale populațiilor barbare, vorbește despre orașul colonie Aurelius Apulensis Chrysopolis, adică oraș bogat în aur.
„Este o confirmare a statutului urban înalt pe care îl avea orașul. Ne bucurăm că putem dezveli ziduri, construcții, pavimente, drumuri care au aparținut aceste așezări urbane și sperăm ca în anii următori, Muzeul Național al Unirii, împreună cu Consiliul Județean Alba și cine se va mai alătura, să realizeze un parc arheologic așa cum este, absolut firesc”, mai afirmă Radu Ota.
Arheologul completează că descoperirile adaugă și chiar rescriu parțial istoria orașului Alba Iulia. „Am obținut informații cu privire la ce s-a întâmplat în această provincie în ultimele două, trei decenii ale stăpânirii romane. Avem, de exemplu, o monedă emisă de împăratul Emilianus, un uzurpator din anul 253, care a domnit două luni. Foarte rar se găsește o asemenea monedă. Faptul că statul roman mai furniza monedă în provincie, însemna că încă mai existau autorități, deși era, deja, o criză majoră.
Se pune, astfel, problema dacă romanii s-au retras în timpul lui Gallienus, adică după 260, sau în timpul lui Aurelian, după 270, așa cum am învățat la școală. Deci sunt aduse informații noi și se pot scrie istorii frumoase, adică corecte. De fapt asta ne interesează, să scriem istoria corect, atât în lucrurile de specialitate, dar și în volumele de popularizare a arheologiei, a istoriei”, mai precizează istoricul din Alba Iulia.
Parc arheologic și Patrimoniul UNESCO
Planurile de viitor în legătură cu această zonă din cartierul Partoș al municipiului Alba Iulia se referă la protejarea vestigiilor și crearea unui parc arheologic. Proiectul a putea avea și un mic spațiu muzeal, în care să fie expuse artefacte descoperite aici, un spațiu destinat restaurării obiectelor dezvelite și chiar o expoziție de artefacte, un lapidarium.
„Poate fi un loc unde pot veni elevii, părinții cu copiii, ca să simtă istoria mai aproape. Chiar ar fi un loc extraordinar pentru educație muzeală, pentru că e foarte important ca elevii să-și dea seama de trecut, să conștientizeze valoarea patrimoniului, pentru că, din păcate, patrimoniul nu are foarte mulți prieteni în România. Sunt exemple, cum ar fi Carnuntum în Austria și Viminacium în Serbia, unde s-au creat asemenea parcuri arheologice. Alții abia apucă să aibă asemenea vestigii, noi de ce să nu profităm? E nevoie, însă, de fonduri europene, pentru că aici e vorba de milioane de euro”, completează arheologul.
Până atunci, însă, zidurile și străzile vor fi acoperite cu prelate speciale și cu pământ pentru a fi protejate de acțiunea mediului înconjurător.
În final, istoricii vor propune constituirea unui dosar pentru ca monumentul istoric să fie propus și inclus pe lista UNESCO. Din Alba Iulia este, deja, în Patrimoniul UNESCO, castrul roman, respectiv sediul Legiunii a XIII-a Gemina, în cadrul dosarului „Limesul dacic” - Frontierele Imperiului Roman în Dacia.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
