Gaterele din România profită de defrișările pădurilor seculare, Austria luptă pentru și mai puțin control la Bruxelles

Critici la adresa Austriei

Într-un comunicat recent, activiștii de mediu au criticat poziția ministrului austriac al Agriculturii și Mediului, Norbert Totschnig (ÖVP). La Consiliul de Mediu al Uniunii Europene din 4 noiembrie, Totschnig a cerut suspendarea aplicării regulamentului UE privind defrișările pentru un an și introducerea unei „categorii de risc zero” pentru țări precum Austria.

„Regulamentul UE privind defrișările este bine intenționat, dar prost realizat. Ar trebui să prevină defrișările în țările unde acestea au loc. În Austria, suprafața împădurită crește anual. În forma sa actuală, EUDR este un monstru birocratic pentru agricultura, silvicultura, întreprinderile și industria alimentară și a lemnului din țara noastră, care nu combate defrișările, ci afectează grav competitivitatea economiei naționale”, a declarat ministrul Norbert Totschnig, potrivit Heute.

Alarmele activiștilor de mediu

Această propunere a provocat îngrijorare în rândul organizațiilor de mediu. Introducerea unei „categorii de risc zero” ar putea fi solicitată și de alte țări, inclusiv România.

Un exemplu elocvent al situației din România este prezentat într-un reportaj difuzat duminică în cadrul emisiunii Europamagazin de la ARD.

Acesta arată cum, în zone protejate precum Munții Făgăraș, se desfășoară defrișări masive. Pădurile virgine din România, comparabile ca dimensiune cu Burgenland, reprezintă un important rezervor de CO2 și joacă un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cu toate acestea, aproape o treime din aceste păduri a fost deja defrișată.

„Cazul României demonstrează cât de absurdă este această dezbatere”, a declarat activista de mediu Matthias Schickhofer într-un comunicat prezentat de Heute. Potrivit acesteia, abordarea Austriei de a clasifica țările drept lipsite de risc deschide o cale periculoasă.

Lupta pentru protejarea pădurilor seculare din Carpații românești

Reportajul ARD ilustrează pericolele cu care se confruntă activiștii români. Inginerul forestier Dan Turiga și biologul Ion Holban monitorizează zonele suspecte de defrișare din Carpați folosind drone și binocluri.

Aceștia lucrează sub amenințări constante, circulând în mașini separate pentru siguranță. În imaginile din satelit, au identificat o defrișare într-o pădure veche de 200 de ani, justificată ca fiind o „tăiere de urgență”.

La fața locului, însă, au descoperit lemn sănătos, pregătit pentru transport, o parte fiind utilizată local, iar restul vândut în UE.

Mafia lemnului

Turiga, fost angajat al autorității forestiere de stat, a explicat cum funcționează ceea ce el numește „mafia gulerelor verzi”.

„Copacii sunt declarați ca fiind bolnavi, uscați sau morți pentru a fi tăiați. În realitate, aceasta este doar o scuză pentru a exploata milioane de metri cubi de lemn sănătos”, a declarat el pentru Europamagazin de la ARD.

Potrivit reportajului, chiar și autoritățile statului ar fi implicate în aceste practici ilegale. „Cei care dezvăluie aceste activități și le fac publice își riscă viața”, a subliniat ARD.

Pericolul pentru activiști

Cazul lui Gabriel Păun, liderul ONG-ului Agent Green, este unul dintre cele mai dramatice. Acesta a supraviețuit unei tentative de asasinat acum zece ani și, de atunci, trăiește în exil în Austria. El se întoarce în România doar în secret și pentru perioade scurte, de maximum 72 de ore.

„Cea mai mare teamă a crimei organizate este ca adevărul să iasă la lumină”, a declarat acesta pentru Europamagazin. Pe rețelele de socializare, Păun a acuzat guvernul român că a mințit în mod deliberat Uniunea Europeană, susținând că România este o țară fără risc, în timp ce în aceeași zi o pădure protejată era defrișată, conform materialului difuzat de ARD.

În timp ce drujbele continuă să taie pădurile din Carpați, Uniunea Europeană se confruntă nu doar cu provocarea de a proteja pădurile, ci și cu menținerea credibilității propriilor reglementări. Turiga a depus o plângere la UE împotriva României, acuzând nerespectarea reglementărilor europene privind protecția pădurilor. Acestea sunt exact reglementările pe care Austria dorește acum să le relaxeze.

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro