Parlamentarii își întrerup vacanța pentru o sesiune extraordinară între 27 și 31 iulie 2026
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Parlamentarii au fost convocați în sesiune extraordinară săptămâna viitoare, perioada 27-31 iulie 2026, în format hibrid, pentru adoptarea proiectelor de lege care reprezintă jaloane în PNRR. Marţi se va lucra doar în comisii, de la ora 8.30 la 18.00, miercuri la ora 10.00 va avea loc plenul Camerei Deputaţilor, iar joi, deputaţii chemați din vacanță vor lucra tot în comisiile parlamentare.
Cuprins:
- Camera Deputaților, sesiune extraordinară la finalul lunii iulie
- Proiectele de lege incluse pe ordinea de zi
- Programul de lucru al deputaților
- Mircea Abrudean a făcut apel la responsabilitate politică
- Proiecte privind TVA redusă pentru locuințe
- România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro din PNRR pentru autostrăzi, spitale și școli
- Șase legi de care depind miliarde de euro
Camera Deputaților, sesiune extraordinară la finalul lunii iulie
Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis, miercuri, convocarea deputaților în sesiune extraordinară pentru perioada 27-31 iulie 2026.
Decizie convocareDescarcă
Potrivit deciziei adoptate, Camera Deputaților se va reuni începând de luni, 27 iulie, ora 9:00, pentru desfășurarea lucrărilor din cadrul sesiunii extraordinare.
Proiectele de lege incluse pe ordinea de zi
Printre proiectele care urmează să fie dezbătute în sesiunea extraordinară se numără proiectul de lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat de Senat.
De asemenea, pe ordinea de zi figurează proiectul de lege pentru modificarea articolului 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 39/2026. Actul normativ modifică și completează OUG nr. 58/2023 referitoare la acordarea primei de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și a primei de carieră profesională pentru personalul administrativ din învățământul de stat, finanțate din fonduri externe nerambursabile.
Totodată, ordonanța introduce reglementări privind gestionarea Programului Educație și Ocupare 2021-2027. Pe agenda sesiunii extraordinare se află și alte inițiative legislative adoptate de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Programul de lucru al deputaților
Conform programului aprobat, luni, de la ora 10:00, va avea loc ședința de plen în cadrul căreia va fi aprobată ordinea de zi a sesiunii extraordinare pentru perioada 27-31 iulie. După ședința de plen, activitatea va continua în comisiile parlamentare.
Marți sunt programate lucrări în comisiile parlamentare, miercuri va avea loc ședința de plen dedicată votului final asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi, iar joi deputații își vor continua activitatea în cadrul comisiilor parlamentare.
Mircea Abrudean a făcut apel la responsabilitate politică
Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis că decizia convocării sesiunii extraordinare a fost luată în cadrul ședinței Biroului permanent al Senatului.
„Așa cum am anunțat zilele trecute, am avut astăzi ședința Biroului permanent al Senatului și am convocat Senatul în sesiune extraordinară pentru săptămâna viitoare, în perioada 27–31 iulie”, a scris Abrudean.
Potrivit acestuia, în cadrul sesiunii extraordinare vor fi dezbătute și votate proiectele legislative necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin PNRR. „Vom dezbate și vota proiectele legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR și pentru a ne asigura că România nu pierde banii europeni pe care îi are la dispoziție”, a precizat Mircea Abrudean.
Proiecte privind TVA redusă pentru locuințe
Pe ordinea de zi vor figura și două proiecte de lege referitoare la situația creată la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), despre care Mircea Abrudean afirmă că afectează aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuințe.
Acesta a spus că a propus identificarea unei soluții comune la nivelul tuturor forțelor politice.
„Pe agenda sesiunii extraordinare vor figura și două proiecte de lege referitoare la situația creată la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care afectează aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuințe. Am propus ca toate forțele politice să se alinieze în jurul unei singure soluții, astfel încât să fie adoptată cea mai bună variantă”, a transmis președintele Senatului.
Potrivit acestuia, soluția propusă este prelungirea termenului până la sfârșitul lunii august, pentru ca persoanele care au încheiat contracte în baza legislației în vigoare să nu fie afectate de blocajele administrative. „Soluția este prelungirea cu un termen rezonabil, cel mai probabil până la 31 august, astfel încât oamenii care au semnat contracte și și-au făcut planuri în baza legislației în vigoare să nu suporte consecințele unui blocaj administrativ care nu le este imputabil”, a afirmat Mircea Abrudean.
În finalul mesajului său, șeful Senatului a declarat că există soluții legislative pentru toate proiectele aflate pe agenda sesiunii extraordinare și a făcut apel la responsabilitate din partea clasei politice. „Există soluții pentru fiecare dintre aceste proiecte, iar Parlamentul are toate instrumentele necesare pentru a le adopta. Acum este nevoie de voință politică și responsabilitate”, a încheiat Mircea Abrudean.
România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro din PNRR pentru autostrăzi, spitale și școli
România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă accesarea acestor bani depinde de adoptarea a șase legi importante. Premierul Ilie Bolojan a avertizat la începutul lunii că iulie și august sunt decisive și a cerut cere convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare pentru adoptarea actelor normative.
Într-o postare publicată pe Facebook, Bolojan a spus că absorbția fondurilor europene din PNRR reprezintă „cel mai important proiect pentru România” în această perioadă.
Potrivit premierului, cele peste 4,5 miliarde de euro rămase de atras sub formă de granturi sunt destinate unor investiții importante în toată țara. „Mai avem de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi. Din aceste fonduri sunt finanțate lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcție, școlile și creșele, anveloparea blocurilor, precum și o bună parte dintre investițiile din orașele și comunele din întreaga țară”, a transmis Ilie Bolojan.
Premierul a amintit că PNRR este cel mai mare program de investiții al Uniunii Europene și că fondurile nu sunt acordate automat, ci doar după îndeplinirea reformelor și obiectivelor asumate de fiecare stat.
„Banii sunt acordați în tranșe: dacă nu îți îndeplinești obiectivele, nu primești fondurile aferente, iar dacă le îndeplinești parțial, primești doar o parte din bani”, a explicat acesta.
România a primit pe 23 iunie încă 2,25 de miliarde de euro din PNRR, sumă nerambursabilă aferentă cererii de plată numărul 4.
Ilie Bolojan sa precizat că reformele și țintele din PNRR au fost stabilite în 2021. O parte dintre ele au fost îndeplinite, altele au fost renegociate după ce s-au dovedit prea ambițioase, însă există și obiective care au rămas restante. „Țintele și reformele României au fost stabilite în 2021. Unele au fost realiste și le-am îndeplinit, iar pentru altele mai avem câțiva pași de făcut. Altele s-au dovedit a fi prea optimiste. Le-am renegociat acolo unde a fost posibil. Din păcate, unele obiective au rămas neîndeplinite”, a scris Bolojan.
Șase legi de care depind miliarde de euro
Potrivit lui Bolojan, pentru deblocarea fondurilor trebuie adoptate șase proiecte legislative importante. Este vorba despre legea salarizării unitare, legea privind incompatibilitățile, legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat, legea privind funcția publică, Codul urbanismului și legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.
Primele patru acte normative au fiecare o miză financiară de 770 de milioane de euro, iar ultimele două sunt legate de câte 972 de milioane de euro din PNRR.
