Pentagonul a stabilit un termen-limită pentru ca Europa să se poată apăra singură în cadrul NATO: „Se va descurca foarte bine cu mai puțini soldați americani”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Oficiali de la Pentagon le-au transmis săptămâna aceasta aliaților europeni din cadrul NATO ca să preia capacitățile convenționale de apărare și să fie capabili să-și asigure singuri securitatea până cel târziu în 2027, relatează Reuters.
Cuprins:
- Un termen-limită restrâns
- Îngrijorări în Congresul SUA față de politicile administrației Trump
- Europenii denunță un termen nerealist
- Obiectivul UE pentru apărarea continentului
- Generalul Alexus Grynkewich crede că europenii se vor descurca și fără Statele Unite
- Liderii europeni, îngrijorați de felul în care Trump tratează „pacea” în Ucraina
Un termen-limită restrâns
Acest termen-limită restrâns, dezvăluit pentru Reuters de cinci surse familiarizate cu discuţia, inclusiv de un oficial american, a fost anunțat în cadrul unei reuniuni care a avut loc la Washington între personalul Pentagonului care se ocupă de politicile legate de NATO şi mai multe delegaţii europene.
Transferul acestei sarcini de la Statele Unite către membrii europeni ai NATO ar schimba dramatic modul în care Statele Unite, membru fondator al alianţei postbelice, colaborează cu cei mai importanţi parteneri militari ai săi, notează Reuters.
Oficialii de la Pentagon le-au reproșat colegilor europeni că nu au acționat în mod suficient în vederea consolidării capacităţilor de apărare de la lansarea invaziei ruse la scară largă din Ucraina, în februarie 2022.
Aceștia le-au mai spus omologilor lor că, dacă Europa nu va respecta termenul-limită din 2027, Statele Unite ar putea înceta să participe la unele mecanisme de coordonare a apărării în cadrul NATO.
Îngrijorări în Congresul SUA față de politicile administrației Trump
Potrivit unui oficial american, unii congresmeni au aflat aceste informații şi sunt îngrijoraţi de mesajul Pentagonului către europeni.
Capacităţile de apărare convenţionale includ active nonnucleare, de la trupe la arme, iar oficialii nu au explicat cum ar evalua administrația Trump progresul Europei în ceea ce priveşte asumarea majorităţii sarcinilor.
De asemenea, nu este clar dacă termenul-limită 2027 ar reprezenta poziţia administraţiei Trump sau doar opiniile unor oficiali de la Pentagon. La Washington există dezacorduri semnificative cu privire la rolul militar pe care Statele Unite ar trebui să îl joace în Europa.
Europenii denunță un termen nerealist
Mai mulţi oficiali europeni au declarat că termenul-limită 2027 nu este realist, indiferent de modul în care Pentagonul evaluează progresul, deoarece Europa are nevoie de mai mult decât bani şi voinţă politică pentru a înlocui anumite capacităţi ale Americii pe termen scurt.
Printre alte provocări, aliaţii din NATO se confruntă cu întârzieri în producţia echipamentelor militare. În timp ce oficialii americani insistă ca Europa să preia capacitățile convenționale în cadrul NATO cu mai multe echipamente fabricate în Statele Unite, unele dintre cele mai apreciate arme şi sisteme de apărare fabricate peste Atlantic ar necesita ani buni pentru a fi livrate dacă ar fi comandate astăzi.
Statele Unite contribuie, de asemenea, cu unele capacităţi care pur şi simplu nu pot fi achiziţionate, cum ar fi cele de intelligence, supraveghere şi recunoaştere, care s-au dovedit a fi esenţiale pentru eforturile Ucrainei de a respinge invazia rusă.
Solicitat să comenteze, un oficial NATO care a vorbit în numele alianţei a spus că aliaţii europeni au început să-şi asume mai multă responsabilitate pentru securitatea continentului, dar nu a comentat despre termenul-limită 2027. „Aliaţii au recunoscut necesitatea de a investi mai mult în apărare şi de a transfera povara apărării convenţionale de la Statele Unite către Europa”, a spus el.
Obiectivul UE pentru apărarea continentului
Statele europene din NATO au acceptat în mare măsură cererea preşedintelui american Donald Trump de a-şi asuma mai multă responsabilitate pentru propria securitate şi s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare.
Uniunea Europeană şi-a stabilit obiectivul de a pregăti continentul să se apere singur până în 2030 şi afirmă că trebuie să acopere lacunele în domeniul apărării aeriene, al dronelor, al capacităţilor de război cibernetic, al muniţiilor şi din alte domenii. Oficialii şi analiştii au spus că inclusiv acest termen este extrem de ambiţios.
Generalul Alexus Grynkewich crede că europenii se vor descurca și fără Statele Unite
Pe de altă parte, generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa (SACEUR), a respins îngrijorările legate de slăbirea angajamentului Statelor Unite faţă de alianţă și a apreciat că Europa se va descurca foarte bine cu mai puţine trupe americane.
„Am încredere în capacităţile Europei şi Canadei”, a declarat generalul american cu patru stele la comandamentul operaţional militar al NATO din sudul Belgiei. „Suntem pregătiţi astăzi să facem faţă oricărei crize sau situaţii de urgenţă”, consideră comandantul SACEUR, citat de Politico.
Comentariile lui Grynkewich vin pe fondul îngrijorărilor legate de retragerea anticipată a trupelor americane din Europa, consecinţă a viitoarei strategii de apărare a preşedintelui Trump. Se preconizează că aşa-numita „revizuire a poziţiei” va implica o redistribuire a forţelor americane din Europa către emisfera vestică și Indo-Pacific. Această schimbare a început deja, armata americană retrăgând 800 de soldaţi din România luna trecută.
Liderii europeni, îngrijorați de felul în care Trump tratează „pacea” în Ucraina
Liderii europeni sunt îngrijoraţi în privat de eforturile susţinute de Donald Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina, pe care mulți le consideră favorabile părții agresoare, Rusia, preşedintele francez Emmanuel Macron avertizând, potrivit unor informaţii scurse către presă, că SUA ar putea fi pe cale să „trădeze” Ucraina.
Această relaţie tumultuoasă a fost din nou evidentă săptămâna aceasta, după ce secretarul de stat american Marco Rubio a lipsit de la o reuniune a miniştrilor de externe ai NATO – ceva ce nu s-a mai întâmplat aproape niciodată de la înfiinţarea NATO, în 1949. Între timp, adjunctul său a mustrat aliaţii într-o reuniune cu uşile închise pentru că au acordat prioritate propriilor industrii de armament în loc să continue să cheltuiască pentru echipamentele americane.
Aproape două treimi din cheltuielile europene pentru apărare sunt destinate Statelor Unite, dar UE încearcă să schimbe această situaţie prin programe menite să stimuleze producţia locală, cum ar fi programul SAFE, România beneficiind de 17 miliarde de euro.
