Pictorul Ștefan Câlția: Nicolae Ceaușescu a fost un criminal, le-a făcut românilor o „teribilă operație”

Expoziția este la fosta Mănăstire a Ursulinelor, un monument din secolul al XV-lea, al cărui acoperiș a fost refăcut de Asociația Ambulanța pentru Monumente, special pentru realizarea expoziției pictorului Ștefan Câlția.

De altfel, veniturile din vânzarea biletelor vor merge la această asociație care, de zece ani, salvează sau reconstruiește clădiri valoroase, unele dintre ele monumente istorice – inclusiv din satul Șona, satul copilăriei lui Ștefan Câlția.

Printre picturile realizate de Ștefan Câlția, pe care publicul le poate vedea până la mijlocul lunii august, sunt și câteva zeci de lucrări făcute în perioada comunistă sau opere de artă din colecții private, care nu au mai fost expuse până acum.

Cu ocazia expoziției-eveniment, pictorul Ștefan Câlția a acordat ziarului Libertatea un interviu în care vorbește, printre altele, despre copilărie, rezistența în comunism, lucrurile dramatice petrecute atunci în România și inteligență artificială.

La 84 de ani, pictorul Ștefan Câlția mărturisește care este filozofia sa de viață: „Sunt atâtea lucruri în care te opintești, te lovești de ele, dar sunt și lucruri frumoase. Ia ce-i bun din lumea asta, ce nu, dă la o parte, repară, fii așa cum erau bunicii noștri! Tot timpul, când vedeau ceva, puneau mâna, reparau, construiau. Pentru că asta era viața creștină: să faci, să fii lucrător al acestei lumi frumoase pe care ți-a dăruit-o Dumnezeu și în care tu ești Stăpânul”.

Ștefan Câlția s-a născut la Brașov, în 1942, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În timpul bombardamentelor, familia s-a retras la Făgăraș, unde, în adolescență, artistul a stat alături de angajații de la circul din cetatea din orașul de pe râul Olt.

Ștefan Câlția a copilărit la Șona, un sat la mai puțin de 10 kilometri de Făgăraș, în care trăiau bunicii din partea tatălui.

Astăzi, casa bunicilor a devenit una dintre casele-monument, cu fațadă albastră, renovată de Asociația Ambulanța pentru Monumente. Casa bunicilor din partea mamei lui Ștefan Câlția a fost mutată dintr-un alt sat apropiat tot la Șona.

În spațiile familiei pictorului au loc acum evenimente culturale. În fiecare an, la Șona vin artiști români și străini în rezidențe de creație, studenți la Arhitectură sau arhitecți profesioniști.

GALERIE FOTO

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 18

În interviul acordat Ancăi Grădinaru, Ștefan Câlția spune că, în viața sa, bunicii, regaliști, i-au fost model. Mărturisește și că în perioada comunistă a transpus în lucrările lui opresiunea din comunism. Una dintre ele, „Corabia nebunilor”, grafică pe pânză, e expusă la Sibiu. De ce?

Pentru că „trăiam într-o corabie a nebunilor”, explică acum pictorul. Și continuă: „Trăiam într-o lume în care erai îndoctrinat. Pur și simplu se făceau niște «operații» oamenilor. Cea mai teribilă operație pe care a făcut-o Ceaușescu e că în capetele oamenilor a băgat bețe care le-au răsucit mintea (oamenilor – n.red.), care erau colorate roșu, galben și albastru. Și așa au furat sentimentul național, au alterat acest sentiment. Și acum (acest sentiment – n.red.) îl regăsim în fel de fel de mișcări în jur, ca stindarde, ca bravuri, dar în spate e colhoznicul, nu e țăranul. În spate nu e muncitorul”, explică pictorul, unul dintre cei mai importanți și prolifici artiști români contemporani.

Fundația „Ștefan Câlția”, condusă de unul dintre fiii pictorului, Matei Câlția, a catalogat până acum aproape 3.000 de lucrări ale artistului.

Ștefan Câlția spune că astăzi, oamenii trebuie să aibă grijă să nu ducă mai departe războaiele, iar românii, în mod particular, să-și aducă aminte de ororile comunismului. Pictorul îl numește pe Nicolae Ceaușescu, care a condus România între 1974 și 1989, „un criminal”.

„Când spun «criminal», nu spun așa, gratuit. Iau numai un exemplu: spitalele cu copii pe care le-am găsit după ’90. Ar trebui ca, în fiecare lună, televiziunea română să prezinte cinci minute cu imagini ale copiilor găsiți după ’90 în spitale care erau gestionate de tovarășul Ceaușescu și echipa lui”, crede Ștefan Câlția.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Pe de altă parte, artistul spune că, la 84 de ani, se bucură de lumea de acum: „Sunt viu, sunt parte vie. Lumea aceasta e tot timpul într-o creștere, într-o creație, așa e. Nu mi-e frică de inteligența artificială, mi-e frică de prostia mea și de prostia noastră, da, dar de inteligență artificială, de toate, și vor fi multe peste 100 de ani… Cine știe ce minuni o să mai avem și ne uităm la inteligență artificială exact așa cum ne-am uitat la apariția Xerox-urilor acum 60 de ani”.

Despre lumea de astăzi, crede că are și urât, și frumos, dar important este ca oamenii și instituțiile, inclusiv presa, să vadă și să cultive frumosul, valorile și înțelepciunea bunicilor: „Eu cred că puțin, în toată lumea, s-au așezat oameni grași. Și puterea te smintește. Și până la urmă, atât de tare îi smintește, încât se vor mânca între ei. Și sigur că în această mâncare între ei, calcă în picioare multe lucruri frumoase. Dar lumea asta e o creație a cuiva care nu te lasă să te rătăcești până la capăt. Eu tot visez că mai sunt mulți oameni care să culcă în iarba transilvană, să uită cum plutesc norii și visează frumos. Va fi frumos. Dar asta nu înseamnă că trebuie să fiu nici speriat, nici indiferent.”

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 20

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro