Politica în vremurile când aveau drept de vot doar românii alfabetizați. Cum încerca PSD-ul de la 1914 să-și mobilizeze alegătorii din Banat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Documente de arhivă obținute de Libertatea arată modul în care secțiunea română a Partidului Social Democrat (PSD) încerca să își mobilizeze, cu puțin timp înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, simpatizanții din Timișoara, aflată sub ocupație austro-ungară. La vremea respectivă, votul era condiționat de știința de carte.
Cuprins:
- Conferință politică „La Cocostârc”
- „Adunare poporală”, două săptămâni mai târziu
- Probe de citire și scris pentru obținerea dreptului de vot
- Evoluția dreptului de vot în România
- Partidele au încercat să-și lărgească sfera de adepți
- De ce era condiționat votul de „știința de carte”
- Istoria votului universal, egal pentru femei și bărbați
Conferință politică „La Cocostârc”
„Criza economică și ce-ar fi de făcut”, plus „Reformele Politice”. Acestea sunt, potrivit unui afiș de arhivă, subiectele unei conferințe politice organizate „duminecă, la 5 aprilie st. n. (n.r. 1914), după amneazi la oarele 2 și jumătate în Mehala (Ferenczvaros) în local D-nei Catarina Mărinceu «La Cocostârc», strada Rotar”.
„Adunare poporală”, două săptămâni mai târziu
Același „Comitet Cercual Român al Partidului Social Democrat” din Timișoara anunța pentru data de 19 aprilie 1914, „în prima zi a Paștilor rom., după amneazi la oarele 2 și jumătate în localul «Regele Ungariei»”, o „adunare poporală”. Ordinea de zi: „De ce este sărac poporul?”, „Legea votului” și „Ce este și ce vrea socialdemocarația?”. „Veniți deci cu toții, nici un muncitor conștient să nu lipsească de la această adunare”, se mai arată în apelul PSD din aprilie 1914, redactat în română și germană.
Printr-un alt afiș, redactat în limbile maghiară și germană, muncitorii și muncitoarele fabricii de chibrituri sunt chemați „în număr mare” la „o consfătuire de uzină”.
Probe de citire și scris pentru obținerea dreptului de vot
Un afiș în limbile maghiară și germană din 16 mai 1914, obținut de Libertatea de la Arhivele Naționale, arată modul în care PSD Timișoara face apel la „muncitori” și „tovarăși” pentru a participa în număr cât mai mare la examenul de scris și citit pentru a primi dreptul la vot. Astfel, PSD îi anunță pe muncitori că „încep probele de citire și scris pentru obținerea dreptului de vot” și ar trebui să susțină aceste examene, în ciuda încercărilor de împiedicare a testării.
„Autoritățile consideră că nu este necesară convocarea personală a candidaților la examen. În schimb, trimite polițiști în apartamentele celor care au aplicat la examen! Scopul autorității este de a împiedica și cât mai mulți lucrători să devină alegători. Trebuie să lucrăm împotriva acestui demers cu toată puterea noastră! Trebuie să trecem peste toate obstacolele. Fiecare muncitor de 24 de ani trebuie să aplice la examen, doar pentru asta! Examenele sunt intangibile pentru toți cei înscriși”, arată afișul PSD din mai 1914.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/foto-arhiva4.pdf" title="foto arhiva_4"]
Un alt document de la Arhivele Naționale, datat 16 iunie 1914, reprezintă un afiș prin care muncitorii sunt anunțați că reprezentanții PSD din Timișoara vor merge din casă în casă pentru a întocmi liste cu alegătorii care au drept de vot.
„Vrem să ajutăm toți oamenii săraci din Timișoara! Întrucât în următoarele zile, autoritățile vor începe să întocmească lista noilor alegători, noi înșine, partidul muncitorilor organizați și mandatarii săi, vrem să ne asigurăm că fiecare muncitor și mic cetățean intră efectiv în registrul alegătorilor, pentru că oricine este scos acum din registrul alegătorilor i-a fost pierdut dreptul de vot”, se arată în afișul prin care simpatizanții PSD sunt avertizați că „escrocii răuvoitori pe ici, pe colo au răspândit vestea că cei care dobândesc dreptul de vot vor fi taxați”.
„Oricine sesizează așa ceva va fi dat afară din apartamentul său de către muncitor, pentru că nu vrea decât ca muncitorul să nu-și caute drepturile”, se mai arată în documentul de arhivă.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/foto-arhiva5.pdf" title="foto arhiva_5"]
Evoluția dreptului de vot în România
Sorin Ionescu, profesor de istorie, director al Colegiului Bănățean Timișoara și consilier local PSD în Timișoara, a explicat pentru Libertatea care a fost evoluția dreptului la vot în România.
„Ca să înțelegem conceptul acesta de vot și de alegere, trebuie să pornim de la principiile sfârșitului de secol XVIII și început de secol XIX, conform cărora dreptul celui de a conduce nu este dat de o forță divină, ci este dat de popor. Deci, conceptul de vot presupune tocmai încrederea pe care poporul o acordă liderilor săi. Practic, se încheie un contract social între popor și cel ales. Tocmai de aceea, această idee de a vota și de a repeta ciclic votul presupune că cel care este ales primește un nou certificat de încredere din partea poporului pentru a-l reprezenta”, a explicat profesorul Ionescu.
Sorin Ionescu mai arată că, dacă iluminiștii din secolul al XVIII-lea considerau că bărbatul alb este cel care trebuie să aibă drept de vot, iar mai apoi, la începutul secolului al XIX-lea, s-a mers pe ideea ca doar știutorii de carte să aibă acest drept, „extinderea dreptului de vot a făcut ca noi categorii de oameni să intre în această sferă de acordare a încrederii pentru cei care conduc”.
„La noi, prin Constituția din 1866, era reglementat acest drept de vot în care cetățenii erau împărțiți în funcție de avere pe niște colegii electorale, cum ar suna pe înțelesul fiecăruia. De ce era un vot condiționat de avere? Tocmai pentru că cei care aveau bani își puteau permite să fie știutori de carte și pentru că cei care aveau bani plăteau impozite pentru stat, automat le asigurau încrederea mai mare. Situația era oarecum similară și în Transilvania și Banat, în timpul Imperiului Habsburgic, dreptul de vot fiind condiționat de știința de carte”, a mai explicat profesorul timișorean.
Partidele au încercat să-și lărgească sfera de adepți
Sorin Ionescu a subliniat că în Reșița și Timișoara erau în secolul trecut puternice grupări social-democrate, pentru că „aici viața industrială era cea mai puternică”. Profesorul de istorie explică, astfel, și afișele prin care PSD încerca în 1914 să își fidelizeze electoratul.
„Fiecare partid a căutat dintotdeauna să-și lărgească sfera de reprezentare sau sfera de adepți. Spre exemplu, și aici o să mă duc dincolo de Carpați, conservatorii erau mai interesați de menținerea unui număr cât mai mic de votanți. De ce? Pentru că baza lor electorală venea din marii proprietari de pământ, care erau foarte bogați, dar foarte puțini numeric. Social-democrații, și acum revin în partea aceasta de țară actuală, în Banat, erau interesați să-și aducă noi adepți. Nu puteau aduce din rândul patronatului, pentru că patronatul era într-un conflict ideologic cu muncitorimea”, a mai explicat Sorin Ionescu.
Potrivit profesorului timișorean, comuniștii au confiscat conflictul dintre patronat și muncitori, dar „acest conflict trebuie văzut din perspectiva luptei pentru salarii mai bune, pentru legea repausului duminical, pentru legea concediului de odihnă, pentru legea pensionării”.
„Atunci, căutând să-și găsească noi adepți, (n.r. - partidul) era direct interesat ca, dintre muncitorii care veneau în orașele mari, precum Timișoara, Reșița, Hunedoara, să aducă cât mai mulți oameni care să-și câștige acest drept de vot. Deci, trebuie văzut, pe de o parte, ca o dorință a unor partide de a avea un număr cât mai mare de susținători, dar, pe de altă parte, ca o dorință a unui număr cât mai mare de oameni de a se regăsi în ideologia și în voturile unui partid”, a mai explicat profesorul de istorie social-democrat.
De ce era condiționat votul de „știința de carte”
Profesorul bănățean explică de ce votul condiționat de știința de carte a apărut în urmă cu peste 100 de ani într-o societate în care „analfabetismul era destul de prezent”.
„Starea de sărăcie a unei părți a populației o împiedica, în viziunea decidenților politici, să aibă idei și opinii politice”, explică expertul timișorean.
„Mergând într-o metaforă poate un pic forțată, dar necesară, putem spune că pătura săracă și needucată era mai predispusă să răspundă la vot unor ideologii și practici de tip populist sau totalitar”, a declarat Sorin Ionescu, profesor de istorie.
Istoricul bănățean aduce în discuție problema imperiului de la răsărit. „Să nu uităm, spre exemplu, că ideologia comunistă a prins în țara cu cea mai puternică credință ortodoxă, Rusia, pornind de la ce? De la starea de sărăcie și lipsă de educație a populației și de la nemulțumirile generale ale societății în legătură cu Primul Război Mondial. Era, dacă vreți, o formă în care societatea se proteja în fața acestor ideologii care și atunci ar fi putut să prindă la anumite categorii de populație”, spune profesorul Ionescu.
Istoria votului universal, egal pentru femei și bărbați
Potrivit directorului Colegiului Bănățean Timișoara, dreptul de vot acordat tuturor bărbaților, indiferent de statutul social, a fost introdus în Europa la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar în România, prin Constituția din 1923.
„La noi în țară, promisiunea de a trece la vot universal este făcută de regele Ferdinand înaintea eroicelor bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz și este asociată cu promisiunea de reformă agrară. Dar era vot universal acordat doar bărbaților. Mișcarea femeilor care a luptat și luptă pentru egalitatea femeilor cu bărbații și egalitatea în drepturi, indiferent de sex, este cea care va aduce în secolul al XX-lea votul universal, în urma Primului Război Mondial în statele occidentale”, a mai explicat Ionescu.
Femeile române au putut vota fără restricții abia în noiembrie 1946, odată cu venirea la putere a guvernului Petru Groza. Acest scrutin nu a fost considerat unul liber, ci marcat de o puternică propagandă, tactici de intimidare și abuzuri electorale care au dus la un rezultat dezastruos obținut de partidele istorice.
Prin Constituția din 1948 s-a mai făcut un pas în plus. „A fost o Constituție, din păcate, totalitară, prin care s-a instituit dreptul de vot egal între femei și bărbați. Acum, dacă stăm strâmb și judecăm drept, pentru prima dată în România, dreptul democratic de vot egal între femei și bărbați și de reprezentare egală între femei și bărbați îl avem prin Constituția din 1991, mulțumită celor care în urmă cu 35 de ani s-au sacrificat ca noi în aceste zile să trăim într-un regim democratic”, a subliniat profesorul de istorie Sorin Ionescu.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
dabaca2020 06.01.2025, 20:39
Aceasta prevedere de atunci ,ar fi foarte buna si acum ! Sunt sigur ca, daca s-ar folosi acesta predere -proba de citit si un sumar examen psihologic ; ---Nu ar fi fost ,, 2 milioane de votanti ptr geoergeskovici , aur--olacii ,sosokarii,,ne pot ii etc,,! Foarte multi dintre ei doar au asculatat mesajele -postarile -reclamele pro-extremiste -georgescu de pe Tic Tok si au intrat in Turma celor 2 milioane de ......
florincaranfilov 06.01.2025, 23:11
Corect.Ai 8 clase,votezi.Punct.