Scandal la CCR. Reacția judecătorilor puși de PSD care au blocat decizia privind pensiile speciale: o acuză pe șefa CCR de lucruri „fără precedent”

Cei patru magistrați puși de PSD s-au revoltat împotriva șefei lor și blochează verdictul la pensiile speciale

Amintim că cei patru judecători ai CCR au ieșit din sală duminică, 28 decembrie, și nu s-au mai întors, iar astăzi, 29 decembrie, nici nu au mai venit la ședința în care urma să se dea verdictul la pensiile speciale, al doilea proiect al Guvernului Bolojan, contestat iar la CCR.

Cum au explicat ei tergiversarea? „Sesizarea privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curţii Constituţionale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeaşi zi, preşedinta Curţii Constituţionale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză şi a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puţin de trei zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, au transmis cei patru judecători, puși de PSD la CCR, potrivit juridice.ro.

Ei mai spun că, la primul termen, cel din 10 decembrie, raportul întocmit de Simina Tănăsescu a fost incomplet, dosarul a fost amânat, iar preşedinta Curţii a fixat noul termen pentru 28 decembrie, „într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluţionare a obiecţiilor de neconstituţionalitate”. 

Cei patru susțin că, deşi judecătorii prezenţi pe 28 decembrie au cerut amânarea pentru ianuarie, preşedinta CCR a refuzat: „Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor (n.red. Simina Tănăsescu) completarea raportului în sensul clarificării soluţiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituţionalitate formulată”.

Cei patru mai spun că cererea lor a fost „ignorată de conducerea Curţii”, care „a refuzat fără justificare” să aplice legea și că de aceea au părăsit sala pe 28 decembrie. „De îndată, am depus la cabinetul preşedintei Curţii o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale. Ulterior, am fost informaţi că doamna preşedintă a fixat termen de soluţionare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025”, afirmă judecătorii.

Drept urmare, susțin ei, absenţa de la şedinţa de azi, 29 decembrie, „nu a însemnat un blocaj al activităţii Curţii, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcţionare şi a cadrului legal care guvernează activitatea CCR”.

„Participarea la o astfel de şedinţă ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea şi cu regulamentul de funcţionare al Curţii, şi nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituţional. Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanţie a corectitudinii şi credibilităţii deciziilor Curţii, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanţă, timpul necesar reflecţiei şi dezbaterii reale este o condiţie a bunei funcţionări a statului de drept, nu un impediment”, au conchis cei patru judecători.

CCR a amânat de 3 ori verdictul la al doilea proiect al pensiilor speciale

Prima dată, Curtea Constituțională a decis pe 10 decembrie să amâne pentru duminică, 28 decembrie, luarea unei decizii. Este vorba despre al doilea proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan, prin care se vrea tăierea pensiilor speciale, proiect contestat și el la CCR tot de către Înalta Curte, condusă de Lia Savonea.

Pe 28 decembrie, CCR a amânat decizia pentru 29 decembrie, pentru că cei patru judecători numiți de PSD, Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, au ieșit din sală și nu s-au mai întors. Apoi, pe 29 decembrie, cei patru magistrați nici nu s-au mai prezentat la ședință.

Drept urmare, preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a declarat că următorul termen va fi vineri, 16 ianuarie 2026, la ora 10.00.

„Pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiu de impact (n.red. cerut de cei patru judecători PSD), trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. […] Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a spus ea astăzi, 29 decembrie, la prânz.

Cine sunt cei 9 judecători ai CCR

Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.

Partidele politice aflate la putere au o mare influență. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are 1 judecător.

• Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
• Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
• Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
• Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
• Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
• Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
• Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
• Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
• Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025)

Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale, blocat la CCR

Al doilea proiect de lege a fost asumat pe 2 decembrie de Guvernul Bolojan în Parlament, după ce primul a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM. Și în primul caz, sesizarea a fost făcută tot de ÎCCJ, condusă de Lia Savonea.

Potrivit celui de-al doilea proiect, magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 cum este legea actuală, cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scrie în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR după sesizarea Curții Supreme.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, scrie în document.

Mai amintim că decizia Guvernului condus de Ilie Bolojan de a se atinge de pensiile judecătorilor și procurorilor a stârnit proteste, blocarea justiției prin greve și amenințări ale magistraților la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe premierul Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE