Potrivit legilor, românii nu câştigă atâţia bani cât să poată supravieţui… Dar acest lucru se întâmplă totuşi!

În anul 2000, premierul Mugur Isărescu, actualul guvernator al Băncii Naţionale, semna Ordonanţă de Urgenţă nr. 217 prin care impunea coşul lunar minim pe economie, pentru o familie medie de 2,8 persoane. Acesta era practic o listă cu produsele alimentare de bază, calculate în bani, o sumă minimă pentru produse nealimentare şi un fond necesar pentru plata serviciilor, respectiv facturile.

La punctul 3 al Ordonanţei se specifică: ”Coşul minim de consum lunar constituie elementul esenţial de fundamentare a salariului de bază minim pe economie, a politicii salariale şi a altor politici în domeniul social”.

Am luat lista de alimente şi am calculat valoarea lor în baza preţurilor actuale. Ca o remarcă: numărul de ouă pe lună/persoană este de 16 bucăţi. Aduce, cumva, a Ceauşescu… În fine, ne-a rezultat suma generală de 632,26 lei. De asemenea, prin regula de trei simplă am actualizat suma destinată produselor nealimentare: 226,97 lei. Se ştie că sărăcia merge şi cu pantaloni de 50 de lei şi bascheţi de 30 de lei! Ce-are…?

În fine, preţul facturilor, la cantităţile indicate de coşul minim şi la preţurile de azi din Bucureşti, ne-au dus la 280,747 de lei.

În totalul totalului, coşul minim de subzistenţă are valoarea de 1.139,977 de lei. Din el trebuie să se hrănească doi adulţi şi un copil. Salariul minim net pe economie este 785 de lei, şi dacă părinţii nu câştigă cel puţin două salarii minime – lucru care în multe zone ale României nu se întâmplă -, familia nu poate acoperi nevoile de subzistenţă. Cu toate acestea…

Recomandări

Ton amenințător al Rusiei legat de acuzațiile de imixtiune în alegerile din România: „Recomandăm presei și politicienilor să nu ne implice”

”Coşul de subzistenţă ar trebui să fie egal cu salariul minim”

”Observaţia este corectă, România nu poate acoperi nevoile minime ale cetăţenilor ei şi acesta este motivul pentru care nu se aplică principiul coşului de subzistenţă care ar trebui să fie egal cu salariul minim, cel puţin. Rata de sărăcie este mare, deşi somajul este mic, deoarece cu salariul minim nu ieşi din sarăcie, ca în Occident. Acolo sunt săraci şi se află în excluziuene doar cei fără loc de muncă, la noi sunt extreme de săraci jumătate dintre salariaţi, tocmai pentru că salariul minim este aşa de mic.Vreţi să vorbim despre pensionari?”, ne-a explicat economistul Ilie Şerbănescu, fost ministru în guvernul Victor Ciorbea.

Urmărește-ne pe Google News