Premierul Spaniei condamnă implicarea lui Elon Musk în politica europeană: „Sprijin pentru moştenitorii nazismului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul spaniol Pedro Sánchez l-a acuzat miercuri pe şeful rețelei sociale X, Elon Musk, că „atacă în mod deschis” instituțiile democratice şi „alimentează ura”, avertizând în privinţa unei reactivări a fascismului la 50 de ani de la moartea dictatorului Franco, relatează AFP, potrivit news.ro.
„Internaţionala reacţionară, aşa cum a spus preşedintele (francez Emmanuel - n.r.) Macron în urmă cu câteva zile, (...) condusă de cel mai bogat om de pe planetă, atacă deschis instituţiile noastre, incită la ură şi cheamă deschis la sprijin pentru moştenitorii nazismului în Germania la următoarele alegeri”, a denunţat liderul socialist spaniol, fără a-l menţiona pe miliardarul sud-africano-canadiano-american pe nume.
De câteva săptămâni, Elon Musk face comentarii provocatoare pe X, intervenind în dezbaterile politice din Marea Britanie şi Germania în sprijinul dreptei radicale, ceea ce i-a făcut pe mai mulţi oficiali europeni de rang înalt să îi condamne comentariile. Miercuri, şeful diplomaţiei franceze, Jean-Noël Barrot, a îndemnat Comisia Europeană să acţioneze „cu cea mai mare fermitate” împotriva ingerinţelor în dezbaterea publică europeană, în special din partea lui Elon Musk.
Pedro Sánchez consideră că aceasta este „o provocare care ar trebui să-i mobilizeze pe toţi cei (...) care cred în democraţie”. „Regimurile autocratice sunt în creştere în jumătate din lume”, iar „fascismul pe care am crezut că l-am lăsat în urmă este deja a treia forţă politică în Europa”, a subliniat şeful Guvernului spaniol într-un discurs rostit la Muzeul Reina Sofía din Madrid, unde se află celebrul tablou „Guernica” al lui Pablo Picasso, unul dintre simbolurile luptei anti-Franco.
Pedro Sánchez a cerut, de asemenea, combaterea „ştirilor false”. Acestea sunt „principala armă a duşmanilor democraţiei”, a insistat el în timpul discursului său, care a marcat începutul ceremoniilor care marchează 50 de ani de la moartea dictatorului Franco şi de la instaurarea democraţiei în Spania.
Partidul Popular (PP), principala formațiune politică a opoziţiei de dreapta, a decis să boicoteze ceremonia organizată de Guvernul Sanchez, ilustrând faptul că rănile sunt încă departe de a se fi vindecat în Spania, la o jumătate de secol de la sfârşitul franchismului.
Liderul Partidului Popular, Alberto Núñez Feijóo, a considerat evenimentul drept un caz de oportunism politic, menit doar să distragă atenţia opiniei publice de la problemele premierului spaniol, care are mai mulţi membri ai familiei, în special soţia, anchetaţi de justiţie.
Alberto Núñez Feijóo a preferat să se deplaseze în regiunea Valencia, afectată de inundaţiile devastatoare din 29 octombrie. „Sánchez, cu Franco. Feijóo, cu poporul din Valencia”, a comentat PP într-un comunicat.
Nici regele Felipe al VI-lea nu a fost prezent, invocând motive de program. „Nu trebuie să fii de o anumită ideologie, nici de stânga, nici de centru, nici de dreapta, pentru a privi cu tristeţe, cu imensă tristeţe, dar şi cu teroare, anii întunecaţi ai franchismului şi să te temi că acest regres se va repeta”, a declarat Sánchez ca răspuns la criticile Partidului Popular, moştenitorul unui partid (Alianţa Populară) fondat în 1976 de un fost ministru franchist.
Iniţiativa de marcare a morţii dictatorului a fost anunţată în decembrie de prim-ministru şi avea „unicul obiectiv” de a „evidenţia marea transformare realizată în această jumătate de secol de democraţie”, a explicat el.
Până acum, moartea lui Franco era comemorată doar de susţinătorii săi în timpul slujbelor de la impunătorul său mausoleu, aflat la aproximativ 50 de kilometri de Madrid, unde rămăşiţele sale au fost în sfârşit mutate în 2019, la iniţiativa lui Pedro Sánchez.
În 2022, Sánchez a promovat, de asemenea, o „lege a memoriei democratice”, care prevede în special crearea unui registru al victimelor franchismului şi înlăturarea simbolurilor dictaturii. Dar legea nu a făcut posibilă judecarea torţionarilor încă în viaţă, care beneficiază de legea amnistiei adoptată în timpul tranziţiei către democraţie.
