Școală fără „diversitate”. Modificările cerute de cultele religioase la legile educației, explicate de doi experți și de BOR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Există o direcție a bisericilor din România de a reacționa exagerat la cuvântul «gen»”, spune într-un interviu pentru Libertatea Daniela Vișoianu. Specialista în educație consideră că propunerile venite din partea Patriarhiei de modificare a legilor educației nu sunt în beneficiul copiilor și au transformat dezbaterea din jurul proiectelor legilor educației într-o simplă dispută ideologică.
Cuprins:
- Cultele se opun promovării diversității în școli
- „Un proces legislativ extrem de amplu este redus la o dispută ideologică”
- O nouă dispută: faza „Bac la religie”
- Cum ar arăta subiectele de examen?
- Tinerii au mai puțină încredere în Biserică
- Ce loc ocupă dogmele religioase în învățământ?
- De ce trec profesorii din școlile teologice prin filtrul cultelor
- BOR vrea modificări, dar să rămână la fel
La inițiativa Bisericii Ortodoxe Române (BOR), 13 culte religioase din România i-au transmis ministrului educației Ligia Deca, pe 13 martie, o scrisoare deschisă prin care cer mai multe modificări ale proiectelor de legi „România Educată”. Drafturile de lege nu au mai fost incluse pe ordinea de zi a Guvernului pe 24 martie fiindcă ministra Ligia Deca este bolnavă de COVID și se află în izolare, potrivit informării oficiale. Legile ar putea ajunge totuși în Parlament până la finele lunii martie, dacă vor trece prin ședința de guvern săptămâna viitoare.
- Scrisoarea pentru ministrul educației e semnată de cele mai importante culte din România, printre care Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică, Biserica Greco-Catolică, Biserica Reformată, Biserica Evanghelică, Cultul Baptist, Cultul Penticostal, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea și Cultul Musulman.
Documentul semnat de culte conține 13 puncte, dintre care o parte fac referire la menținerea unor aspecte legislative existente. De pildă, elevii să depună o cerere scrisă în școală, dacă vor să participe la ora de Religie, iar solicitarea lor să fie valabilă pe parcursul ciclului preuniversitar, dacă aceștia nu formulează ulterior o cerere de retragere. O altă prevedere ce se dorește a fi menținută este avizarea cadrelor didactice din școlile teologice de către reprezentanții cultului.
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea și Biserica Catolică au transmis, la solicitarea ziarului, puncte de vedere cu privire la această scrisoare. Bac-ul la Religie nu este susținut de Biserica Adventistă, în vreme ce Biserica Catolică dorește ca elevii să cunoască diversitatea religioasă, se arată în comunicatele transmise.
Libertatea explică și celelalte puncte din scrisoare, prin care cultele cer eliminarea unor sintagme din lege sau introducerea unor noi prevederi privind organizarea învățământului teologic. Au răspuns întrebărilor ziarului Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt BOR, dar și Daniela Vișoianu, fostă consilieră în Ministerul Educației, în mandatul Monicăi Anisie, și Alexandru Toma Pătrașcu, fondatorul Bucharest Science Festival și al ONG-ului Asociaţia Secular-Umanistă din România, care a militat pentru scoaterea icoanelor din școli.
Cultele se opun promovării diversității în școli
Una dintre cerințele cultelor religioase face referire la eliminarea definiției diversității și a obligativității profesorilor de-a o promova în școli. Argumentul prezentat în scrisoare în favoarea eliminării este „principiul independenței față de orice formă de ideologie”.
<a href="https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2023/proiecte_Legi_Romania_educata_2023/9_martie_2023/Legea_invatamantului_preuniversitar_Romania_Educata_9_03_2023.pdf" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Proiectul legislativ</a> privind învățământul preuniversitar arată, la articolul 2, că diversitatea înseamnă „respectarea și valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, identitare, a sensibilității și a empatiei, alături de întărirea și pozitivarea imaginii de sine individuale și colective”.
La articolul 224 se precizează că una dintre obligațiile personalului didactic este „promovarea diversității, ca resursă de învățare, pentru a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante”.
În plus, Bisericile doresc să fie eliminată și expresia „orientare sexuală” din enumerarea criteriilor pe baza cărora se interzice discriminarea în școli. Este vorba despre articolul 11, alineatul 1: „În unitățile de învățământ preuniversitar (...) sunt interzise discriminările pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare”.
„Un proces legislativ extrem de amplu este redus la o dispută ideologică”
„Este dreptul lor să ceară și dreptul ministerului să accepte sau să refuze, până ajunge proiectul de lege în Parlament”, explică pentru Libertatea experta în educație Daniela Vișoianu. „Însă un proces legislativ extrem de amplu este redus, zilele acestea, la o dispută ideologică sau, mai grav, la o alegere de credință. E rușinos pentru toate părțile și nu este, clar, în interesul copiilor”, mai spune fosta consilieră a ministrului Monica Anisie.
Daniela Vișoianu amintește că autoritățile nu se confruntă pentru prima oară cu o opoziție din partea cultelor când vine vorba despre politici incluzive sau care fac referire la minorități sexuale.
„Există o direcție a bisericilor din România de a reacționa exagerat la cuvântul «gen». În mai multe documente de politică publică sau de reglementare, dacă a apărut cuvântul «gen», au cerut înlocuirea lui”.
„Încercarea de a pune ochelari de cal educației nu va duce România într-o direcție bună”, este de părere și Alexandru Toma Pătrașcu, fondatorul Bucharest Science Festival, de popularizare a științelor. Acesta consideră necesară introducerea acestor concepte în școală, pentru ca elevii să dezvolte o mentalitate ancorată în realitate. „O minte deschisă presupune să nu trăiești într-o lume imaginară, impusă de o dogmă politică sau religioasă”, adaugă Pătrașcu.
El critică vehement atitudinea Bisericii față de includerea „orientării sexuale” în lege. O consideră, de fapt, o dublă măsură. „Este o propunere foarte stranie, venind tocmai din partea unei Biserici care acoperă tot soiul de practici sexuale pe care oficial le condamnă, dar pe care unii dintre membrii BOR le practică. Știm scandalurile în care au fost implicați preoți cu vizibilitate”, spune acesta.
O nouă dispută: faza „Bac la religie”
Un alt punct important din scrisoarea inițiată de BOR, care a creat polemici publice în ultima săptămână, este posibilitatea ca elevii să aleagă religia ca disciplină de bacalaureat. Motivând că religia reprezintă „singura disciplină care a fost validată de covârșitoarea majoritate a părinților”, semnatarii cer „nediscriminarea religiei în raport cu alte materii din trunchiul comun”.
Pentru prima dată, în ultimele trei decenii, Biserica cere în mod public ca această disciplină să devină o opțiune la Bac. Argumentul cultelor, că părinții vor ca ai lor copii să o studieze, se susține prin datele oferite de Ministerul Educației pentru Școala 9. Potrivit acestora, 73% din părinți au ales să-și trimită copiii la orele de religie în anul școlar 2022-2023.
Reprezentanții elevilor și ai părinților au respins propunerea BOR, în spațiul public, imediat cum au aflat despre ea. „Cum ar putea fi evaluate obiectiv cunoștințele religioase ale elevilor și în ce măsură acestea ar fi relevante pentru examenul de bacalaureat? Chiar nu concep!”, a scris pe Facebook președintele Federației Părinților, Iulian Cristache.
O perspectivă diferită oferă însă fostul ministru al educației Daniel Funeriu: „Soluția e simplă şi trebuie rezolvată global, pentru toate opționalele: copiii să poată să dea Bac-ul şi din opționale, dar nota la acestea să fie luată în considerare doar dacă contribuie la creşterea mediei generale”, spune Funeriu, citat de edupedu.ro.
Purtătorul de cuvânt al BOR spune pentru Libertatea că solicitarea introducerii religiei ca materie de Bac „este mult mai veche”. „Propunerea ca o materie opțională, care devine însă obligatorie după ce s-a făcut opțiunea, să fie eligibilă ca materie de examen este una absolut logică și privește și alte materii, nu doar religia. De ce să nu devină, de exemplu, și limba latină o probă eligibilă la bacalaureat? Esențiale sunt conținuturile unei materii eligibile la un examen atât de important, ceea ce responsabilizează enorm cultele religioase”, declară Vasile Bănescu.
Cum ar arăta subiectele de examen?
Daniela Vișoianu crede că, pentru ca religia să devină subiect de Bac, programa ar trebui revizuită. Altfel, rămâne „o probă prea ușoară, pe care elevii ar alege-o doar ca să aibă o medie mai mare”, explică pentru Libertatea.
„În condițiile în care multe universități nu mai organizează concurs de admitere și admiterea se realizează pe baza mediilor de la bacalaureat, poate fi o opțiune de disciplină când este la fel de bine corelată cu formarea competențelor din profilul absolventului de clasa a XII-a”.
„Dacă programa de la religie urmărește profilul absolventului, n-ar trebui să mai avem nicio conversație legată de orientare sexuală sau diversitate. Programa de religie ar trebui să abordeze și aceste teme”, adaugă Vișoianu.
Rugată să ne dea un exemplu de potențial subiect din religie la bacalaureat, așa cum îl vede formulat, Daniela Vișoianu a propus: „Ce ar trebui să învețe un elev de liceu pentru a fi pregătit să lucreze în viața de zi cu zi cu imigranți de religii diferite?”.
În viziunea purtătorului de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, un posibil subiect de Bac ar fi: „Să descrie stilul brâncovenesc. Să cunoască istoria familiei Brâncoveanu, cei mai importanți martiri din istoria creștinismului românesc. Lucruri de genul acesta. În niciun caz nu aș opta pentru un subiect de natură strict dogmatică”, a declarat acesta la Digi24.
Tinerii au mai puțină încredere în Biserică
Și Alexandru Toma Pătrașcu este de părere că un examen de bacalaureat la religie ar fi unul ușor. De altfel, crede că orele de religie oricum se desfășoară superficial. „Toți profesorii de religie dau 10, că altfel ar pierde elevii. E o tentativă de mituire a copiilor și așa ar fi și la Bac”, declară el.
Consideră că dorința cultelor de a promova acum ideea religiei la Bac vine pe fondul pierderii unei bune părți a masei critice de aderenți, după cum arată sondajele de opinie. „Cred că Biserica e disperată când vede că își pierde clientela. Comunitățile locale devin tot mai puțin dispuse să plătească notele de plată ale miilor de biserici care trebuie întreținute. Conform unui sondaj de anul trecut, nivelul de încredere pe care tinerii îl acordă Bisericii este jos. Tinerii au mai multă încredere în Uniunea Europeană”, declară Alexandru Toma Pătrașcu.
Conform documentului citat, pe primele locuri în topul încrederii tinerilor se află Armata, mediul universitar, UE, NATO și serviciile secrete, în vreme ce Biserica e pe locul 13.
Daniela Vișoianu consideră și ea că Biserica resimte o presiune pentru a promova valorile creștine în școli. „Există un instinct care le spune (reprezentanților BOR, n.r.): trebuie să fim prezenți în școală, pentru că altfel va crește riscul de dezangajare față de ce ne definește pe noi”, explică experta în educație. „Pentru Biserici, faptul că religia în școli nu e obligatorie poate fi privit ca un mare ghinion, dar și ca o mare oportunitate. Nu există altă disciplină în trunchiul comun pe care părinții pot să o aleagă sau nu. Iar alegerea depinde de calitatea profesorului. Grija cultelor ar trebui să fie mai degrabă să se asigure că în fața elevilor sunt profesori remarcabili și procese atractive de învățare”.
Ce loc ocupă dogmele religioase în învățământ?
Însă BOR și celelalte 12 culte care au semnat scrisoarea deschisă vor mai mult decât s-a dezbătut public până acum. De exemplu, cer și eliminarea expresiei „dogme religioase” din articolul 3 al legii învățământului preuniversitar, care arată că unul dintre principiile ce guvernează educația este cel al „libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice”.
Un argument pentru această cerere este oferit de purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu. „Referința la dogme religioase are legătură doar cu prezentarea peiorativă a acestora. Dogmele creștine sau necreștine nu sunt și nu trebuie impuse în școlile din România ca repere de tip ideologic. Dar ele nu trebuie privite ca ceva negativ, întrucât din ele rezultă exclusiv o gândire de tip moral și ceea ce se numește «ordine morală». Ele nu pot fi și nu trebuie să fie impuse nimănui, dar în prezentarea lor este firesc respectul față de istoria culturală și religioasă a fiecărui cult. Ce este rău, de exemplu, în afirmarea Trinității din dogma Sfintei Treimi, fundamentală pentru creștinism? Din ea reiese exclusiv ideea iubirii absolute, exemplare pentru om”, explică Bănescu.
Am întrebat-o și pe Daniela Vișoianu cum ar putea învățământul laic să se bazeze pe dogme religioase și care este scopul eliminării expresiei din acest pasaj. „Din punctul lor de vedere, enunțul este redundant pentru că dogma este însăși libertatea, dogma este suma legilor firești, care există ca atare, nu pot fi chestionate. Or, respectarea principiului de independență față de dogmă ar însemna ca tinerii să aibă oportunitatea de a chestiona ce înseamnă libertatea dogmei, adică acea libertate care e singura ce poate să ofere mântuire”.
„Cu alte cuvinte, școala ar putea să îi învețe pe copii să nu creadă în ideologii, fie ele și politice, dar nu trebuie să îi învețe să conteste însăși credința în credință”, continuă Daniela Vișoianu.
De ce trec profesorii din școlile teologice prin filtrul cultelor
În scrisoarea comună se menționează dorința cultelor de a menține protocoalele existente deja cu privire la faptul că profesorii care predau în școlile teologice - inclusiv materii teoretice - trebuie să aibă avizul cultului de care aparține instituția de învățământ.
Această dorință este una firească din partea cultelor, explică Vasile Bănescu, având în vedere că respectivele cadre didactice formează elevi ce se pregătesc, moral și religios, să devină preoți - o parte dintre ei, cel puțin.
„Această aprobare, numită binecuvântare, se referă exclusiv la moralitatea publică, nu intimă a cuiva (deși există uneori o legătură între ele) și la nefirescul, posibilei teoretic, propagande de tip ideologic anticreștin în cadrul școlilor respective. O asemenea filtrare, inclusiv de tip psihologic, a persoanelor care ajung în fața elevilor, deci la catedră, făcută de inspectoratele școlare, cred că este firească și necesară astăzi inclusiv pentru școlile obișnuite. Orice școală trebuie ocrotită de ideologizarea de orice tip, inclusiv de ideologizare religioasă care se traduce prin prozelitism, denigrarea alterității și discriminarea ei ofensatoare. Religia onest predată nu va fi niciodată o ideologie”, explică Vasile Bănescu.
BOR vrea modificări, dar să rămână la fel
O altă modificare pe care o solicită cultele în textul legilor educației vizează articolul 30 din Legea învățământului superior. Aceștia vor ca expresia „diplomă de bacalaureat” să fie înlocuită cu „învățământului liceal” din alineatul 1:
„Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educației organizarea unui învățământ teologic specific în cadrul învăţământului de stat în instituțiile de învățământ superior de stat existente, ca facultăţi cu dublă coordonare, destinat pregătirii personalului de cult și activității social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat (...)”.
În scrisoarea transmisă, cultele fac modificarea: „numai pentru absolvenții învățământului liceal”.
Am întrebat BOR dacă dorește ca viitorii preoți să obțină calificarea și fără diplomă de Bac.
Propunerea pe care o fac subliniază situația existentă deja în lege și se referă la preoții și diaconii care ajung în aceste funcții, după ce termină Facultatea de Teologie, implicit au și diplomă de Bacalaureat, explică un reprezentant al BOR.
Contactat de Libertatea, acesta insistă însă că nu există nicio diferență între expresiile „absolvenții cu diplomă de bacalaureat” (din lege) și „absolvenții învățământului liceal” (din scrisoarea cultelor).
Conform legii, „preoţii şi diaconii slujitori se recrutează dintre doctorii, absolvenţii de masterat şi licenţiaţii facultăţilor de teologie, specializarea Teologie pastorală, care au susţinut examenul de capacitate preoţească”.
În realitate, există însă o diferență: un elev poate încheia 12 clase și obține o diplomă de absolvent al învățământului liceal. Pentru o diplomă de Bacalaureat, acesta trebuie să treacă examenul.
Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat, conform legii în vigoare.
În prezent, există instituții, numite colegii universitare - și nu facultăți -, care sunt încadrate la învățământ terțiar nonuniversitar. La acestea se pot înscrie elevii care nu au obținut diploma de Bac.
Cursurile la colegiile universitare durează între unu și trei ani, în funcție de complexitatea calificării și vizează mai ales domenii tehnice. Printre universitățile care au, în prezent, colegii de studii terțiare nonuniversitare se numără Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, Universitatea din Pitești și Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
User Șters 28.03.2023, 20:58
bor face ca rusia, cere mult si dupa la negocieri sa primeasca "putin", dar tot sa fie mai mult decat sperau. nu ar fi timpul pentru un referendum prin care preotii sa nu mai fie bugetari? sa traiasca din cat produc la biserica si sa fie bine taxati pentru asa ceva.
corcoran 23.05.2023, 16:48
Asa e frumos, sa se ducă la scoala sa învețe sexul anal homosexual și ca oricând poate sa își schimbe genul, ca ala e asa, un " costruct social " nu ceva genetic. Sa aibe și vreun profesor trans care sa le explice cum e când ești bărbat și îți vine ciclul