Președintele „furibund” sau ce a făcut cu adevărat Iohannis în cele 45 de zile de război
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a declarat că Iohannis nu a fost prezent la congresul PNL din cauza „activității furibunde” de la începutul războiului, Libertatea a consultat activitatea din ultimele 45 de zile a șefului statului.
Cuprins:
- Cum arată agenda
- Prima zi de război
- A doua zi de război
- Un telefon în weekend
- Întâlnire cu șefa Comisiei Europene
- Singurul weekend cu activitate publică
- Ziua în care Kamala Harris a venit la București
- Ziua când a venit Maia Sandu
- Weekend prelungit
- Declarații aproape de miezul nopții
- Pauză la întâlniri vreme de 9 zile
- Patru weekenduri aproape libere din cinci, zeci de conversații telefonice și întâlniri și o lungă absență publică. Am întrebat și Cotroceniul de ce.
Când Ludovic Orban a fost înlocuit cu Florin Cîțu, președintele Iohannis a fost prezent. Duminică, 10 aprilie, când Florin Cîțu a fost ales debarcat în favoarea lui Nicolae Ciucă, președintele n-a mai fost prezent.
Cum a explicat Rareș Bogdan absența lui Klaus Iohannis la Digi 24?
„Preşedintele României de 45 de zile este într-o activitate furibundă. Domnia sa este extrem de preocupat de situaţia geopolitică, geostrategică, este parte activă a încercării de a sprijini Ucraina, de a ridica UE, de a sprijini ca un pilon de securitate Alianţa Nord-Atlantică în regiune. Este în plină activitate de mediere de conflicte, de sprijin pentru Ucraina şi domnia sa a considerat că este mai important ca în acest moment să se ocupe de problemele de reprezentarea României şi o face cu mare cinste”.
Cum arată agenda
Libertatea a consultat agenda publică a președintelui, care este disponibilă pe site-ul Administrației Prezidențiale, dar și contul de Twitter al acestuia pentru a vedea care a fost „activitatea furibundă” a președintelui în ultimele 45 de zile, de la începutul invaziei rusești în Ucraina.
Prima zi de război
Prima zi a războiului din Ucraina, 24 februarie, l-a prins cu forțe proaspete pe președinte. Venea după un weekend liber și o primă parte a săptămânii în care a avut doar miercuri o întâlnire oficială.
Luni, pe 21 februarie, însă, președintele postase un scurt mesaj pe contul de Twitter în care condamna recunoașterea de către Rusia a independenței republicilor Lugansk și Donețk, iar marți a avut două „convorbiri consistente” potrivit descrierii sale la telefon cu șefa Comisiei Europe, Ursula von der Leyen, și cu președintele Poloniei, Andrzej Duda.
Joi dimineața, pe 24, când trupele rusești au început bombardamentele și invazia, președintele Iohannis a convocat de urgență o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la ora 11.00, după care a susținut o declarație de presă la ora 12.20.
La ora 13.00 s-a văzut cu președintele Senatului, Florin Cîțu, și cu cel al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, pentru a discuta despre război. După care a zburat spre Bruxelles pentru a participa la ora 21.00 la reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema ultimelor evoluții privind situația de securitate de la granițele Ucrainei.
În aceeași zi, Iohannis a vorbit la telefon cu președintele ucrainean, Zelenski, pentru a-l asigura de susținerea României.
A doua zi de război
Întors pe 25 februarie la București, Iohannis a participat la două videoconferințe, una dintre ele fiind reuniunea extraordinară a șefilor de stat și de guvern din statele NATO.
În aceeași zi, Iohannis a cerut sancțiuni ferme într-o postare pe Twitter la adresa Rusiei și a vorbit la telefon cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
În plus, a semnat și două decrete de decorare și a convocat o nouă ședință a CSAT, pentru 1 martie.
Un telefon în weekend
După două zile pline de activitate, pentru Iohannis a urmat weekendul. Liber sâmbătă, cu o convorbire telefonică duminică: premierul olandez, Mark Rutte.
Luni, 28 februarie, agenda publică a președintelui a inclus două convorbiri telefonice, cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, și cu premierul Belgiei, Alexander De Croo.
<strong>Iar la ora 17.00, s-a întâlnit cu comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, discuție urmată o oră mai târziu de consultările telefonice cu președintele SUA, Joe Biden, și cu lideri internaționali, ai instituțiilor Uniunii Europene și NATO. </strong>
În aceeași zi, Iohannis a mai semnat o serie de decrete pentru promulgarea unor legi.
Marți, a doua zi, ședință CSAT la ora 12.00, urmată de o declarație de presă la ora 15.00 și câteva mape cu decrete la semnat: decorații și legi. Plus o conversație telefonică cu președintele Franței, Emmanuel Macron.
2 martie a fost o zi fără vreo apariție publică pentru președinte, care a semnat 11 decrete de eliberare din funcție a unor procurori și un mesaj de condoleanțe pentru cei căzuți în accidentul aviatic din Dobrogea. În aceeași zi, Iohannis a vorbit la telefon cu premierul portughez, António Costa.
Întâlnire cu șefa Comisiei Europene
În schimb, pe 3 martie, președintele a trebuit să plece devreme de la reședința sa, Vila 3 Lac, și să străbată drumul de mai bine de 6 km până la Cotroceni. Pentru că la ora 10.00 s-a întâlnit în holul de onoare al Administrației Prezidențiale cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La 10.01 cei doi au făcut poza oficială, iar la 10.05, au început o discuție tete-a-tete. Nu lungă, pentru că la 10.30 erau programate discuțiile oficiale, care nici acestea nu au durat prea mult. La 11.10 erau programate declarații de presă. Cronologia, minut cu minut, apare în agenda oficială.
Ziua de muncă publică a președintelui s-a terminat după ce s-a întâlnit și cu Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Filippo Grandi și a vorbit la telefon cu președintele Elveției, Ignazio Cassis. În plus, Iohannis a semnat decorarea celor 8 militari care au murit în accidentele aviatice din Dobrogea.
Vineri, 4 martie, câteva decrete la semnat, o ședință pe tema gestionării situației de COVID și o declarație de presă terminată înainte de ora 17.00. A fost și ziua în care Iohannis a vorbit la telefon despre situația din Ucraina cu președintele Columbiei, Iván Duque Márquez.
Singurul weekend cu activitate publică
Dar săptămâna nu s-a terminat pentru Iohannis, care a bifat și singurul weekend din ultimele 45 de zile în care a avut program oficial: o vizită la tabăra mobilă pentru refugiați de la Siret, județul Suceava, urmată de declarații - sâmbătă, iar duminică, o altă vizită, la baza militară de la Mihail Kogălniceanu și declarații. 1.500 km în două zile.
A doua săptămână din martie a început pentru președinte cu o zi de luni aerisită: doar o întâlnire cu ministrul afacerilor externe din Canada, Mélanie Joly, și cinci semnături pe niște decrete.
Nici pe 8 martie, programul oficial nu a fost prea aglomerat, doar o videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și un grup de lideri europeni, plus nelipsitele decrete.
Nimic notabil miercuri, pe 9 martie, doar birocrație: decrete și o cerere de reexaminare a legii vânătorii.
Ziua în care Kamala Harris a venit la București
Pe 10 martie, Iohannis a plecat în Franța, acolo unde a participat seara la reuniunea informală a Consiliului European, dar s-a întors repede în țară, pentru că vineri era o zi-eveniment la București: venea vicepreședintele american, Kamala Harris.
<strong>Ajunsă la ora 14.00 la Cotroceni, Harris a plecat după trei ore, moment în care și agenda publică a președintelui a intrat în weekend. Duminică a vorbit la telefon cu Volodimir Zelenski reasigurându-l de susținerea României.</strong>
O nouă zi de luni, o nouă săptămână începută fără prea multe întâlniri de președinte. În general, programul public al președintelui e mai ușor luni și marți.
Astfel, luni, 14 martie, a avut o discuție după prânz, cu ministrul afacerilor externe și cooperării internaționale al Republicii Italiene, Luigi Di Maio, și un telefon cu președintele Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa.
Iar marți, au urmat primirea la Cotroceni vreme de o oră și ceva a președintelui Bulgariei, Rumen Radev, și o conversație telefonică cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. Plus nelipsita mapă de decrete.
Ziua când a venit Maia Sandu
Miercuri, o zi ceva mai plină: două evenimente. Participare și alocuțiune la Ziua Francofoniei, urmate de vizita de două ore a președintei Republicii Moldova la Cotroceni, Maia Sandu, cu tot protocolul de rigoare: primire, fotografie, discuții tete-a-tete, discuții oficiale și declarații comune. Niciun decret de semnat.
Joi, cam același desfășurător: l-a primit la Cotroceni pe premierul spaniol Pedro Sanchez, urmat de președintele Estoniei, Alar Karis. În aceeași zi, Iohannis a anunțat că a vorbit și cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.
Weekend prelungit
Tot atunci a început și weekendul prelungit al președintelui, care nu a avut nimic oficial în program vineri, a semnat doar trei decrete și apoi pauză până luni, la ora 16.00.
Luni după-amiază a participat online la o conferință cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, și un grup de lideri europeni, în pregătirea reuniunii Consiliului European din 24-25 martie. În aceeași zi, Iohannis a scris pe Twitter că a vorbit și cu premierul britanic, Boris Johnson.
Marți, pe 22 martie, a venit în România, președintele Poloniei, Andrzej Duda. A ajuns la Cotroceni la ora 16.00, a plecat în jurul orei 18.00, lăsându-i președintelui timp să semneze un maldăr de decrete. Patru mape.
Declarații aproape de miezul nopții
Nimic oficial pe 23 martie, însă joi agenda a fost plină. Ajuns la Bruxelles, Iohannis a fost la reuniunea extraordinară a șefilor de stat și de guvern din țările membre NATO, s-a văzut cu premierul Bulgariei, Kiril Petkov, apoi a fost prezent la reuniunea Consiliului European și a încheiat ziua extrem de târziu, aproape de miezul nopții, cu declarații de presă. Între ele, mai multe decrete semnate.
<strong>Vineri dimineața, o scurtă discuție cu Cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz, și apoi participarea la reuniunea Consiliului European. După care, weekend. Fără program oficial sau vreun telefon anunțat.</strong>
Luni, 28 martie, două mape de decrete și o întâlnire spre seară: primirea comisarului european pentru Economie, Paolo Gentiloni.
Pauză la întâlniri vreme de 9 zile
Apoi, până pe 7 aprilie, nimic. Nicio o întâlnire oficială. 9 zile de decrete oficiale și două postări pe Twitter, una pe 29 martie și una pe 3 aprilie, plus o cerere de reexaminare a unei legi și un mesaj. Pe Facebook, Iohannis a fost chiar și mai absent, de pe 24 martie până pe 7 aprilie.
Întors joia trecută în fața camerelor tv și ale fotografului oficial de la Cotroceni, Iohannis susține un scurt discurs cu ocazia decorării unor cadre medicale, urmat de un mesaj scris vineri cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, după care din nou weekend.
<strong>Am întrebat Cotroceniul care este explicația pentru lipsa oricărei întâlniri oficiale în agenda președintelui în perioada 29 martie-6 aprilie și vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.</strong>
Nici luni, 11 aprilie, președintele nu a avut nicio întâlnire oficială.
Astăzi, 12 aprilie, se anunță însă o nouă zi cu „activitate frenetică de mediere de conflicte, de sprijin pentru Ucraina”, după cum sublinia Rareș Bogdan:
- la ora 13.30 primește delegația României care va participa la competiția sportivă „Invictus Games”
- ora 14.30 primirea Comisarului European pentru Mediu, Virginijus Sinkevičiusora
- 15.30 - primirea Prim-ministrului Regatului Belgiei, Alexander De Croo.
<strong>Președintele Klaus Iohannis nu a mai avut nicio conferință de presă individuală de un an. De pe 27 aprilie 2021.</strong>
