Prețurile gazelor în Europa au crescut cu 85%, prețul petrolului este cu 54% mai scump decât înainte de începerea războiului în Iran
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prețurile la energie au luat-o din nou în sus, iar creșterile nu mai sunt deloc mici. Gazele din Europa s-au scumpit cu 85%, iar petrolul Brent a ajuns la aproximativ 112 dolari pe baril, cu peste 50% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului din Iran. Problema nu este doar că s-au scumpit, ci că nu au cum să scadă repede, nici dacă războiul s-ar opri mâine.
Cuprins:
Blocajul din Ormuz a dat peste cap piața globală
Totul pleacă de la Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute din lume pentru petrol și gaze. În fiecare zi în care transporturile sunt blocate sau afectate, o parte uriașă din energia globală nu mai ajunge unde trebuie. Potrivit unei analize The Economist, citată de Mediafax, este vorba de aproximativ o cincime din producția mondială. Cu fiecare zi care trece, piața simte lipsa, iar prețurile urcă.
Există încă speranța că lucrurile se vor calma și că livrările vor reveni la normal în următoarele luni. Pentru a grăbi deblocarea trecerii, aproximativ 20 de țări, printre care Emiratele Arabe Unite (EAU), Franța, Japonia, Marea Britanie și România, s-au declarat sâmbătă, 21 martie, „pregătite să contribuie la eforturile” necesare pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Oricum, deblocarea nu înseamnă că piața își revine imediat.
Ce trebuie să se întâmple pentru ca piața să revină
Adevărul este mai simplu și mai dur. Energia nu funcționează ca un robinet pe care îl deschizi și totul revine la normal. Chiar dacă blocajul dispare, trebuie repornit tot lanțul. Producția trebuie reluată, navele trebuie să transporte din nou petrolul și gazul, iar rafinăriile trebuie să proceseze combustibilul. Fiecare dintre aceste etape durează.
În zona Golfului, producția de petrol a fost deja redusă puternic. Aproximativ 10 milioane de barili pe zi nu mai sunt livrați, ceea ce înseamnă cam 10% din producția globală. Ca să fie reluată, instalațiile trebuie verificate, conductele curățate și sondele repornite treptat. Nu se face peste noapte, iar estimările arată că doar această etapă poate dura câteva săptămâni.
Un nou raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) oferă guvernelor, companiilor și gospodăriilor zece măsuri concrete pentru a reduce presiunea prețurilor petrolului asupra consumatorilor.
Situația gazelor este și mai complicată
La gaze, lucrurile sunt și mai complicate. Una dintre cele mai importante instalații din lume, Ras Laffan din Qatar, a fost lovită și închisă. O parte din capacitate a fost grav afectată, iar reparațiile pot dura ani. Chiar și acolo unde pagubele sunt mai mici, repornirea instalațiilor este un proces lent și delicat, care poate dura săptămâni.
Apoi vine transportul, care este o problemă în sine. În zonă sunt sute de nave blocate sau redirecționate. Se pare însă că accesul se negociază mai nou și chiar se plătește pe fondul războiului. Potrivit publicației Lloyds List, cel puțin un petrolier ar fi achitat în jur de două milioane de dolari pentru a primi permisiunea de a trece fără probleme.
Dar chiar dacă situația se calmează, mulți căpitani vor evita zona o perioadă. Asigurările pentru risc de război au devenit mult mai scumpe, iar unele porturi și instalații ar putea avea nevoie de reparații. Toate aceste lucruri încetinesc revenirea la normal.
Urmează stocuri în scădere și riscuri de noi scumpiri
De aici apare efectul în lanț. Chiar dacă războiul s-ar opri acum, piața ar rămâne sub presiune. Producția nu poate ține pasul imediat cu cererea, iar stocurile de petrol continuă să scadă. În astfel de situații apar rapid cumpărări în panică și noi creșteri de preț.
Pentru Europa, asta înseamnă o problemă serioasă. Gazele sunt deja mai scumpe, iar întârzierile în livrări pot afecta refacerea stocurilor pentru iarnă. Iar când stocurile sunt mici, orice veste proastă se vede imediat în facturi și în economie.
