Prețul benzinei include costul de producție, extracția țițeiului din pământ, transportul la rafinărie, costul drumului produselor rafinate la benzinărie și distribuția.

Eugenia Gușilov: Fiscalitatea în România e aproape de 100%

Însă, de la un cost de producție de 1 euro/litru, adică 4,5 sau maxim 5 lei, benzina ajunge că coste în jur de 8 lei-8,5 lei, în funcție de stația peco de la care alimentezi, de tipul de benzină sau de ziua săptămânii, având în vedere că prețul variază aproape zilnic.

„Fiscalitatea în România e aproape de 100%, pentru că atât cât de costă să rafinezi și să distribui, se mai adaugă taxele. TVA este de 21%, iar acciza fixă este 3,8 lei/l la motorină și 3 lei la benzină, iar TVA se aplică și pe acciză”, explică Eugenia Gușilov.

Din 2007 de când România a intrat în UE, „politica agresivă de mediu presupune descurajarea utilizării combustibililor fosili”, mai spune directoarea ROEC, unul dintre cele mai importante think-tank-uri românești în domeniul energiei. Dar tot continentul plătește cu mult peste prețul real, mai apreciază ea.

În România, statul ar putea să mai scadă din TVA și accize, având pârghia, pentru a mai reduce din prețul combustibilului.

„În UE, situația nu era uniformă pentru că statele pot să stabilească ele. Normal, statul are pârghia și poate să modifice TVA, poate să scadă TVA dacă vrea. Iar acciza este o altă pârghie pe care statul putea să o diminueze”, spune Eugenia Gușilov, pentru ziarul Libertatea.

Creșterea cea mai mare la pompă, august 2025: s-au mărit TVA și accize

La noi și în Bulgaria, acciza a fost cea mai mică în ultimii ani, dar de curând s-a modificat.

Acciza la benzină a fost majorată de mai multe ori în ultimii ani, însă cea mai recentă creștere a avut loc la 1 august 2025, odată cu intrarea în vigoare a pachetului fiscal adoptat de Guvern.

De atunci, potrivit noilor niveluri:

  • acciza la benzina fără plumb a crescut de la aproximativ 2.528 lei/1.000 litri la 2.781 lei/1.000 litri
  • acciza la motorină a crescut de la aproximativ 2.317 lei/1.000 litri la 2.549 lei/1.000 litri.

Această majorare a fost una semnificativă, de circa 10%, și s-a suprapus cu creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, ceea ce a amplificat efectul asupra prețului la pompă.

Înainte de aceasta, accizele la carburanți au mai fost ajustate:

  • la 1 ianuarie 2024 (în două etape, ianuarie și iulie 2024)
  • la 1 ianuarie 2025, prin indexarea anuală cu inflația.

Totuși, creșterea care s-a simțit cel mai mult la pompă în ultimul an este cea din 1 august 2025, când au crescut simultan atât accizele, cât și TVA-ul.

Director ROEC: Statul omoară o parte a activității economice

„După creșterilor din ianuarie și din august 2025, am părăsit grupul țărilor care au cea mai mică acciză”, a concluzionat Gușilov, care precizează că avem acciza mai mare ca Austria, deci taxarea a ajuns de la mică la moderată spre maxim.

Tot directorul think tank-ului ROEC precizează că România nu e în punctul de dezvoltare economică în care să ne comparăm cu Austria, noi trebuie să fim în grupul cu Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia.

„Acum, felul acesta în care am ajuns arată că noi omorâm o parte a activității economice, pentru că în marile orașe, București, spre exemplu, oamenii își permit să plătească prețul la benzină, dar în zona rurală, mai ales în orașe mici, situația nu stă la fel. Să nu uităm că ajunsese 11 lei litrul de motorină la final de martie”, analizează specialistul în energie.

De aceea, director think tank-ului ROEC spune că militează pentru reîntoarcerea României în grupul țărilor cu preț minim la acciză și TVA redus la carburanți.

„De la 5 lei litrul de benzină, avem o taxare de 50%, adică 2,5 lei aproximativ, ceea ce face ca prețul final să fie de 7,5-8 lei/litru de benzină. Acel 1 euro este limita pe care ar trebui să o ia statul, deci nu este corect o taxare la jumătate față de segmentul de români care nu își permit aceste prețuri. Este o nerușinare, este hoție pe față”, punctează Eugenia Gușilov.

România a ieșit prematur din grupul țărilor cu cele mai mici prețuri la carburanți, a continuat ea, și „nu avem o politică fiscală echitabilă cu privire la carburanți, astfel că statul ia mai mult decât trebuie, este o agresivitate fiscală”, a conchis Gușilov.

Producția de benzină și motorină din România acoperă 1/3 din necesar

România este unul dintre puținii producători de petrol din regiune, dar producția internă acoperă doar aproximativ o treime din necesar.

Restul se importă, în principal pe cale maritimă (Terminalul Midia sau Portul Constanța).

Avem trei rafinării mari care transformă țițeiul în carburant:

  • Petromidia (Năvodari): Cea mai mare și modernă (aprox. 5-6 mil. tone/an). Aparține Rompetrol (KMG).
  • Petrobrazi (Ploiești): Operată de OMV Petrom, procesează în principal țițeiul extras din România.
  • Petrotel (Ploiești): Deținută de Lukoil (afectată în prezent de contextul sancțiunilor internaționale).

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (1)
Avatar comentarii

parpalache 17.06.2026, 19:00

Pai cum sa faca Bolojan„reforma”?

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.