Prețul energiei va atinge cel mai înalt nivel din ultimii ani, avertizează Banca Mondială. Profituri record pentru companiile petroliere
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Criza petrolului și gazelor din Orientul Mijlociu generată de războiul dus de Statele Unite și Israel împotriva Iranului ar putea costa economia globală până la un trilion de dolari, în timp ce marile companii petroliere înregistrează profituri spectaculoase datorită prețurilor ridicate ale combustibililor.
Cuprins:
- Costurile globale uriașe din cauza conflictului din Orientul Mijlociu adâncesc inechitățile sociale
- Profituri record pentru companiile petroliere
- Emiratele Arabe Unite părăsesc oficial cartelul OPEC pentru a-și urma propria strategie
- Marii câștigători și marii perdanți ai războiului din Iran, la nivel global
- Taxarea profiturilor excesive ale companiilor petroliere și trecerea la energie regenerabilă
- Țările vulnerabile, afectate grav de criza combustibililor
- Banca Mondială avertizează că prețul energiei va atinge cel mai înalt nivel din ultimii ani
Costurile globale uriașe din cauza conflictului din Orientul Mijlociu adâncesc inechitățile sociale
În contextul atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, există îngrijorări tot mai mari cu privire la creșterea inegalității, sărăciei și foametei în întreaga lume, dependentă de combustibilii fosili.
Potrivit unor date recente ale Fondului Monetar Internațional, analizate de organizația de mediu 350.org, chiar dacă strâmtoarea Ormuz va reveni curând la operațiuni normale, povara prețurilor ridicate la petrol și gaze ar putea ajunge la aproximativ 600 de miliarde de dolari. În cazul continuării perturbării aprovizionării, impactul economic ar putea depăși 1 trilion de dolari.
Această estimare ar putea fi, însă, una conservatoare, deoarece nu include efectele secundare majore, precum inflația, costurile mai mari ale îngrășămintelor și alimentelor, scăderea activității economice și creșterea șomajului, se arată în raportul, citat de The Guardian.
„Blocajele maritime, sancțiunile, reducerile de producție sau atacuri asupra infrastructurii pot transmite rapid șocuri în prețurile energiei, inflație și costuri logistice la nivel global”, explică pentru Libertatea expertul Alexandru Brușten, project Engineer at Wood.
Profituri record pentru companiile petroliere
În timp ce gospodăriile și guvernele resimt povara economică, marile companii petroliere, în special cele din afara Golfului, obțin câștiguri uriașe. Spre exemplu, BP a anunțat marți că profitul său din primul trimestru al anului 2026 s-a dublat, datorită creșterii prețurilor la petrol și gaze generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Anne Jellema, directorul executiv al 350.org, a declarat: „În următoarele zile, marile companii petroliere vor raporta profituri astronomice din primul trimestru, obținute în mare parte pe seama unui război care a ucis deja mii de oameni și a sărăcit milioane. Chiar dacă strâmtoarea Ormuz se redeschide mâine, o sumă obscenă de bani va continua să curgă către companiile petroliere, în detrimentul oamenilor obișnuiți care se luptă deja să își permită combustibil, electricitate și alimente.”
Emiratele Arabe Unite părăsesc oficial cartelul OPEC pentru a-și urma propria strategie
Emiratele Arabe Unite părăsesc oficial cartelul OPEC pentru a-și urma propria strategie. EAU se vor retrage din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) pe 1 mai, a anunțat agenția de presă de stat a Emiratelor, WAM.
„Această decizie se aliniază cu viziunea strategică și economică pe termen lung a Emiratelor Arabe Unite și cu dezvoltarea sectorului său energetic, inclusiv prin accelerarea investițiilor în producția internă de energie”, se arată în declarație, potrivit CNN.
„Decizia poate avea efecte importante asupra echilibrului din piața petrolului, mai ales dacă va încuraja și alte state producătoare să își pună pe primul loc interesele naționale. În același timp, mișcarea arată că influența cartelului este tot mai des contestată într-o lume energetică aflată într-o dinamică permanentă”, explică Brușten.
Marii câștigători și marii perdanți ai războiului din Iran, la nivel global
Marii câștigători ai conflictului din Iran sunt statele producătoare de energie din afara zonei de conflict, precum Norvegia, Canada și în special Rusia, care profită de creșterea prețurilor și de nevoia globală de surse alternative de hidrocarburi, Moscova înregistrând deja venituri suplimentare masive din exporturile către India.
La polul opus, marii pierzători sunt Statele Unite, Marea Britanie și Europa, care se confruntă cu o inflație galopantă și riscuri de recesiune, alături de țările asiatice dependente de petrolul din Golf și state precum Pakistanul, unde costurile energetice au dus la măsuri extreme, inclusiv închiderea școlilor.
Totodată, producători regionali precum Qatar și Arabia Saudită suferă din cauza blocajelor de pe rutele maritime și a atacurilor asupra infrastructurii, în timp ce marile companii petroliere obțin profituri record pe seama consumatorilor finali.
Taxarea profiturilor excesive ale companiilor petroliere și trecerea la energie regenerabilă
Organizația 350.org a cerut introducerea urgentă a unei taxe pe profiturile excesive ale companiilor petroliere, fondurile colectate putând fi folosite pentru protecție socială și investiții în energie regenerabilă, mai ieftină și mai curată decât alternativele fosile.
„În privința profiturilor mari ale companiilor petroliere, acestea sunt specifice unui sector ciclic, dar când sunt generate de crize geopolitice, o taxă temporară pe profitul excepțional poate fi justificată. Important este să fie clară și limitată, fără să blocheze investițiile”, explică expertul în Petrol și gaze Alexandru Brușten.
Aceleași solicitări au fost exprimate și în cadrul primei conferințe dedicate tranziției de la combustibilii fosili, desfășurată în Santa Marta, Columbia. La eveniment au participat reprezentanți din peste 50 de țări, guverne locale și mii de reprezentanți ai societății civile. În timpul conferinței, sute de activiști indigeni și din societatea civilă au organizat un marș cu pancarte inscripționate cu mesaje precum „Fără petrol” și „O altă cale este posibilă”. Greenpeace a creat pe țărmul din Caraibe un mesaj uriaș în nisip: „Energiile regenerabile aduc pacea. Stop combustibililor fosili.”
„Pe termen lung, soluția, din punctul meu de vedere nu este taxarea punctuală, ci reducerea dependenței globale de regiuni instabile prin investiții în energie nucleară, gaze din surse diversificate, regenerabile, stocare și eficiență energetică. Atât timp cât economia mondială depinde structural de petrolul din zone fragile, astfel de crize și profituri excepționale vor continua să apară”, concluzionează expertul citat.
Țările vulnerabile, afectate grav de criza combustibililor
Reprezentanți ai unor guverne au subliniat că cetățenii lor deja resimt lipsuri severe. Tina Stege, reprezentantă pentru climă a Insulelor Marshall, a declarat: „Am declarat stare de urgență de 90 de zile încă din martie din cauza crizei combustibililor fosili. Guvernul se închide acum la ora 15.00 pentru a economisi energie. Pe măsură ce criza continuă, suntem forțați să luăm în considerare reducerea altor servicii, inclusiv proiecte de infrastructură pentru reziliență, cum ar fi digurile și modernizarea aeroporturilor. Dorim ca trilioanele alocate combustibililor fosili să fie investite în energii regenerabile sigure și accesibile.”
În Malawi, criza petrolului afectează grav condițiile de trai. Chipiliro Mpinganjira, ministrul adjunct al resurselor naturale, a explicat că prețurile mari la combustibili cresc costurile transportului și alimentelor, iar guvernul este nevoit să ia în considerare reduceri bugetare la educație pentru a achita datoriile externe. „Sperăm să putem reprograma datoriile”, a afirmat acesta.
Banca Mondială avertizează că prețul energiei va atinge cel mai înalt nivel din ultimii ani
Banca Mondială prognozează o creștere de 24% a prețurilor la energie în 2026, cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului din Ucraina, pe fondul șocurilor provocate de războiul din Iran asupra piețelor globale. Atacurile asupra infrastructurii energetice și blocajele din Strâmtoarea Ormuz, prin care trece peste o treime din comerțul maritim cu petrol, au generat un deficit masiv de 10 milioane de barili pe zi. Deși se estimează că barilul de Brent va atinge o medie de 86 de dolari, raportul subliniază că stabilitatea depinde de reluarea navigației prin Ormuz și de încetarea perturbărilor majore până la finalul acestui an.
Prepurgel 29.04.2026, 10:06
D-aia vrea usr sa„privatizeze”și Hidroelectrica?!