Care este principala sursă de energie în România, luni. Acoperă 49% din consum, iar hidro a trecut pe locul 2
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Principala sursă de energie din România, luni la prânz, s-a schimbat față de zilele precedente, astfel că hidro a trecut pe locul secund, arată datele Transelectrica.
Cuprins:
Astfel, luni, sursa principală de energie din țară este cea fotovoltaică, cea care ține România „în priză”, în condițiile în care la jumătatea lunii nu se afla în top trei.
Centrala de la Cernavodă s-a oprit și nu mai funcționează niciunul din cele două reactoare. În mod normal, energia nucleară acoperea aproximativ 18-20% din producția de electricitate a României.
Principala sursă de energie a României, cea fotovoltaică
Oprirea centralei de la Cernavodă nu înseamnă că România rămâne fără curent sau că există risc imediat de blackout. Sistemul energetic funcționează în continuare, doar că:
- depinde mai mult de importuri
- prețurile pe piața energiei pot crește
- sistemul devine mai vulnerabil în perioadele cu consum mare.
Astfel, luni, 25 mai 2026, în jurul orei 13, energia fotovoltaică acoperă aproape jumătate din consum, adică 49,12% și 2314 MW, potrivit Transelectrica.
Astfel, energia solară sau fotovoltaicul (panourile solare) domină azi, într-o zi caldă și cu soare, în care sunt anunțate 30 de grade Celsius, potrivit ANM.
Pe locul următor ca principală sursă de energie este cea hidro, cu 21,17% și 1007 MW, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din electricitatea produsă în România vine din hidrocentrale (baraje și centrale pe apă).
Ea este urmată de hidrocarburi (în principal centrale pe gaze naturale) cu 12,34% și 588 MW.
Pe locul următor sunt cărbunele (energia produsă în termocentrale pe cărbune) cu 8,71% și 415 MW, urmat îndeaproape de eolian (energia produsă de turbinele eoliene), 7,85% și 374 MW.
Biomasa - însemnând energie din deșeuri vegetale sau alte materiale organice - reprezintă mai puțin de 1%, respectiv 0,82%.
Luni la prânz, România are un consum de energie de 4205 MW și o producție de 4788 MW, ceea ce înseamnă că ne mai bazăm pe import de electricitate, de 580 MW.
Transelectrica asigură că va menține rețeaua electrică în siguranță
Specialiştii Transelectrica monitorizează constant Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN), luând măsuri tehnice esenţiale pentru menţinerea echilibrului dintre producţie şi consum, în contextul unei presiuni operaţionale ridicate, cauzată de oprirea temporară a unităţilor nucleare de la CNE Cernavodă.
Din 4 mai, Unitatea 2 de la Cernavodă a fost deconectată automat, iar oprirea planificată a Unităţii 1 a început pe 10 mai, conform unui anunţ al Nuclearelectrica.
Transelectrica a precizat că această indisponibilitate temporară generează provocări majore pentru SEN, caracteristice unor situaţii excepţionale.
„Specialiştii Operatorului de Transport şi de Sistem, Transelectrica, în strânsă colaborare cu specialişti ai tuturor entităţilor operaţionale din SEN, monitorizează permanent evoluţia parametrilor SEN şi aplică toate măsurile tehnice necesare pentru menţinerea funcţionării în condiţii de siguranţă a reţelei electrice de transport şi a echilibrului producţie-consum”, se arată în comunicatul transmis presei de către Transelectrica.
În pofida provocărilor, SEN funcţionează „în condiţii de siguranţă, în conformitate cu standardele de operare”, iar România beneficiază de interconectarea reţelei electrice de transport cu sistemele europene.
„Această interconectare contribuie semnificativ la creşterea rezilienţei şi la diminuarea riscului apariţiei unor perturbări majore în funcţionare”, subliniază Transelectrica.
În perioadele de consum ridicat şi producţie internă redusă, energiei transfrontaliere îi revine un rol crucial, fiind un mecanism stabil al pieţei europene.
Durata opririi Unităţii 2 de la CNE Cernavodă va fi prelungită, afectând în continuare capacitatea energetică internă. Totuşi, măsurile adoptate până acum au reuşit să menţină funcţionarea sistemului la standarde optime.
Niciun reactor de la Cernavodă nu funcționează
Unitățile nucleare de la Cernavodă, oprite complet ambele, generează presiuni serioase asupra Sistemului Energetic Național (SEN). România va fi lipsită de energia nucleară timp de trei săptămâni, până pe 1 iunie, când Unitatea 2 este programată să revină în funcțiune.
Pe 10 mai, Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă a fost deconectată, în timp ce Unitatea 2 era deja indisponibilă.
Reactorul 2 s-a deconectat automat pe 4 mai 2026, după o problemă la un izolator al transformatorului de evacuare a puterii. Reactorul 1 a intrat în oprirea planificată pe 10 mai 2026, la ora 11:00.
Astfel, din 10 mai, România a rămas fără producție nucleară, deoarece ambele reactoare sunt oprite simultan.
Aceste opriri reduc cu 1.400 MW capacitatea de producție continuă a României, ceea ce se resimte în special în perioadele fără radiație solară. În aceste intervale, SEN depinde semnificativ de importuri, în pofida creșterii producției hidro.
Potrivit informațiilor actuale, oprirea totală ar urma să dureze aproximativ 3-4 săptămâni. Unitatea 2 este estimată să revină în funcțiune în jurul datei de 1 iunie 2026.
Este o situație rară pentru sistemul energetic românesc, deoarece Cernavodă asigură în mod normal aproximativ 18-20% din producția de electricitate a țării.
