Specialist în medicină de dezastru, la Adriana Nedelea LA FIX: „Nu se vorbește de planificare în pandemie, se iau doar hotărâri ad-hoc”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dan-Ioan Mănăstireanu, fost medic ATI, medicină de urgență, unul dintre specialiștii care cunosc cel mai bine din România ce înseamnă medicina de dezastru, care a fost pe fronturile din Somalia și Kosovo, a vorbit în emisiunea Adriana Nedelea LA FIX despre cât de pregătită este acum România pentru a gestiona prin medicina de dezastru creșterea alarmantă a cazurilor de coronavirus.
În opt luni de pandemie, România a depășit 250.000 de cazuri de coronavirus și se apropie de 7.200 de decese. În ultima perioadă, zilnic sunt aproape 1.000 de pacienți la Terapie Intensivă, cifră care acum reprezintă 80% din capacitatea de internare în secțiile ATI pentru COVID.
În condițiile în care numai în ultima săptămână au fost confirmate peste 38.000 de persoane infectate cu COVID-19, din care unele au ajuns în Terapie Intensivă și luând în calcul deficitul de specialiști în Terapie Intensivă, autoritățile se gândesc și la medicina de dezastru, ca posibilă soluție, dacă puterea de răspuns a sistemului sanitar ar fi depășită.
Principalele declarații ale profesorului universitar doctor Dan-Ioan Mănăstireanu:
- Despre atacul terorist islamist din Viena: Privesc un atentat terorist ca pe un dezastru, eu am introdus acest concept în cărțile mele.
- Terorismul are 2 deziderate: apare pe cer senin și apare într-o locație liniștită. Nu este un act de război, dar este o situație de criză.
- În medicina de dezastru, avem un principiu: întotdeauna să ne gândim la cel mai rău scenariu.
- În terorism, nu ai cum să te pregătești, nu poți să pui armata pe stradă din doi în doi metri. Este o situație de criză maximă și trebuie luate măsuri radicale pentru a scădea agresivitatea terorismului.
- Ce a fost la Viena pare o acțiune foarte bine pusă la punct, puțin grăbită. Pare că s-a lucrat la această acțiune de mai multe luni, dar nu se așteptau să fie introdusă carantina, care le-ar fi impus bariere.
- Despre măsurile impuse de autorități în timpul pandemiei de coronavirus: Noi trăim o pandemie, care este un dezastru, și măsurile luate până acum țin de medicina de dezastru.
- În orice pandemie, trebuie să activezi planul de intervenție de la nivelul sănătății, dar concluzia de până acum este că nu există niciun plan.
- Medicina de dezastru este planificare, iar planificarea este medicina de dezastru. Cred că domnul Rafila (Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS - n.r.) a spus să ne așteptăm la 10.000 de cazuri pe zi. Nu avem cum să-i primim pe toți în spital.
Nimeni nu vorbește de planificare, lumea vorbește de hotărâri luate ad-hoc.Dan-Ioan Mănăstireanu, specialist în medicină de dezastru:
- Decidenții pot fi forțați de situația reală, existentă, să ia măsuri dure, chiar să ajungă la anumite sacrificii. în România nu este așa cum se discută, aceasta nu este o medicină de dezastre.
- La noi, medicina de dezastru aparține segmentului de sănătate publică. Personal, nu sunt de acord cu acest lucru, eu o văd lângă medicina de urgență.
- Ce pot face oamenii în plus pentru a se proteja de infecția cu COVID-19: O măsură pe care eu o promovez este purtarea măștii mai ales pe nas.
- Trebuie să existe o igienă foarte riguroasă a gurii, a nasului, a feței și pieptănarea și dezinfectarea părului.
- Am ajuns cu studenții mei la concluzia că un păr cu lungimea de 10 cm are o suprafață egală cu un teren de fotbal, pe care virusul se poate așeza.
- Despre situația sistemului sanitar din România în pandemia de coronavirus: Suntem în situația pre-colmatată a sistemului sanitar, care nu poate să primească toți ipohondrii și toți asimptomaticii, trebuie analizat cine trebuie internat și cine nu.
- În România, spitalul are și o funcție socială. Sunt mulți oameni care vin la spital pentru că, unu, se simt protejați și, doi, nu au condiții minime de trai acasă. Această categorie de pacienți trebuie cumva refuzată, mai ales în situația dată de pandemie. Trebuie mai multă fermitate.
Despre ordinul dat, luni, de Raed Arafat, șeful DSU, care cere tuturor spitalelor și Unităților de Primiri Urgențe să nu mai respingă aducerea la spitale a suspecților de COVID și a pacienților non-COVID, indiferent de situația locurilor disponibile în spitale:
Din câte îl cunosc pe Raed Arafat, nu cred că a gândit acest ordin. Mi-e frică de faptul că sabia lui Damocles care se numește politică l-a influențat mult prea mult.Dan-Ioan Mănăstireanu, specialist în medicină de dezastru:
- Dacă internăm toți pacienți, eu știu ce înseamnă să nu poți să mergi pe coridoarele spitalelor din cauza pacienților care stau culcați pe coridor.
- Trebuie internat pacientul care are o simptomatologie, și aici specialiștii își spun cuvântul.
Profesor doctor Dan-Ioan Mănăstireanu a pus bazele primului masterat de medicină de dezastru din România și acum predă la Universitatea din București. În 1995, a fost primul medic primar de medicină de urgență, iar în 1999 a înființat Unitatea de Primire Urgenţă din Spitalul Militar Central. A fost director general al Spitalului Elias și director adjunct al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central. A participat la teatrele de operații din Somalia și Kosovo.
Emisiunea Adriana Nedelea LA FIX poate fi urmărită pe site-ul Libertatea și pe pagina de Facebook.
