Proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc, depus de UDMR în Parlament: Regiunea va avea Președinte, Executiv și propriul buget
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc, depus în Parlament: Va avea președinte, ales pe 4 ani, de locuitorii zonei și propriul buget. În Ținutul Secuiesc va exista și Executiv, numit Comisia de Autoadministrare. Proiectul, depus la Camera Deputaților, își propune ca Ținutul Secuiesc să devină regiune autonomă, cu personalitate juridică, și va cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszek) care aparţine judeţului Mureş.Vezi aici ce cuprinde proiectul de lege
Potrivit proiectului de lege semnat de deputatul UDMR, Kulcsár-Terza József-György, Ţinutul Secuiesc devine, prin propunerea legislativă, o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszek) care aparţine judeţului Mureş.
Statutul de regiune autonomă, odată adoptat de Parlamentul României, urmează să fie aprobat printr-un referendum de cetăţenii Ţinutului Secuiesc, la fel şi desfiinţarea statutului de regiune autonomă.
Ţinutul Secuiesc ar urma să aibă şi un preşedinte, ales pe o perioadă de patru ani de cetăţenii regiunii.
Președintele Ținutului Secuiesc poate avea două mandate. Jurământul depus de viitorul președinte al ținutului secuiesc sună astfel: “Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, cât voi putea de bine, funcția care mi s-a încredințat, voi reprezenta și voi ocroti interesele populației Ținutului Secuiesc, voi respectă legile țării și deciziile autorităților regiunii, Constituția României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”. Președintele dispune de imunitatea acordată demnitarilor statului, se mai arată în proiectul deputatului UDMR.
Organul executiv al regiunii ar urma să fie Comisia de Autoadministrare, al cărei preşedinte ar fi numit de preşedintele Ţinutului Secuiesc. În proiect se mai stabileşte că autorităţile publice locale, respectiv autorităţile de autoadministrare scaunală şi regională ale Ţinutului Secuiesc dispun de autonomie financiară. La bugetul local ar urma să rămână 90% din volumul impozitelor pe venit şi 80% din volumul altor impozite şi taxe.
„Comisia de Autoadministrare poate dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale”, se mai menționează în iniţiativa legislativă.
Inițiatorul a depus și o anexă la proiectul de lege, care cuprinde orașele și comunele Ținutului Secuiesc, totalizând 149 de autorități locale.
”Din acest număr, 63 autorități locale până în prezent au adoptat prin hotărâre locală o petiție către Parlamentul și Guvernul României, prin care își exprimă solicitarea lor, privind crearea unei regiuni administrative “care să fie denumită Ținutul Secuiesc, ci care să cuprindă toate localitățile din anexa la prezentul memorandum, și numai aceste localitati”, și această regiune să primească un statul autonom, pe bază unei legi organice, ce va fi înaintat Parlamentului Romaniei, se arată în document.
Senatul este Camera decizională, în cazul acestui proiect de lege care urmează să intre în dezbaterea deputaților.
Ce spune inițiatorul: Secuimea revendică autonomia teritorială a acestei regiuni!
”Secuimea, populație autohtonă cu identitate națională maghiară, majoritară în Ținutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaționale și cu practică în acest domeniu din statele Uniunii Europene (ex. Italia – Tirolul de Sud, Finlanda – Insulele Aland, Belgia – Regiunea Flămândă și Valonă) etc precum și din alte state fără stătut de membru al Uniunii Europene (ex. Republică Moldova – Uniunea Teritorială Autonomă Gagauzia, Serbia – Provincia Autonomă Voivodina). Autonomia practicată în regiunea istorică Szekelyfold – Ținutul Secuiesc – Terra Siculorum, prin modul de organizare al scaunelor secuiești datează din anii 1200”, arată deputatul UDMR în expunerea de motive.
UDMR a semnat, la începutul lunii ianuarie, la Cluj, o rezoluție comună cu reprezentanții Partidului Civic Maghiar și ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania în vederea armonizării conceptelor de autonomie.
Reacția lui Dragnea la solicitarea autonomiei de către partidele maghiare a fost una tranșantă: ”Un lucru neconstituţional şi de neacceptat, a spus liderul PSD, luni, după ședința Comitetului Executiv Național.
Și fostul premier Mihai Tudose a declarat că ”dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag”, declarație care a fost criticată dur de liderii UDMR. El a spus, referitor la această declarație, că ”a fost o lecție din care a învățat că e mai multă nevoie de rigurozitate și atenție în exprimarea publică pentru a nu genera fără voie interpretări pe care nu și le asumă”. CNCD a decis să îl sancționeze cu mustrare pe fostul șef al Executivului, pentru declarațiile făcute pe tema autonomiei teritoriale.
Citește și: O femeie a aflat că are cancer după ce câinele ei a fost diagnosticat cu aceeași boală gravă
