Provocările noului an, în Parlament: Modificarea Codurilor penale, referendumul pentru familia tradițională, statutul Casei Regale

Ultima sesiune parlamentară de iarnă s-a încheiat după un tur de forță al parlamentarilor, pentru adoptarea bugetului de stat pe 2018 și a legilor justiției, contestate deja la Curtea Constituțională. Și președintele Klaus Iohannis are un cuvânt de spus și se așteaptă decizia sa în privința promulgării sau a retrimiterii proiectelor de modificare a legilor privind statutul magistraților, organizarea judiciară și legea CSM, înapoi la Parlament.

Din februarie, noi provocări îi așteaptă pe aleși: modificările la legile justiției, o serie de proiecte controversate ale lui Cătălin Rădulescu, contrasemnate de zeci de parlamentari PSD, privind Codul penal și de procedură penală, dar și proiectul Coaliției pentru Familie privind revizuirea Constituției pe tema definiției familiei tradiționale, sau statutul Casei Regale, după moartea Regelui Mihai I.

Cătălin Rădulescu a depus mai multe proiecte, la finalul sesiunii din iarnă, prin care propune pedepse mai mici pentru fapte de corupţie, arest la domiciliu pentru pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani, dar și pentru cei bolnavi și bătrâni, precum și redefinirea acuzației de mită.

Deja unul dintre proiecte a fost retras, după criticile apărute în spațiul public, parlamentarii find acuzaţi că îşi votează super-imunitatea. Cătălin Rădulescu a anunţat că nu mai vrea să îşi susţină propriul proiect de lege, care instituie prag de 200.000 de lei la abuzul în serviciu şi abrogă articolul referitor la folosirea funcţiei în scop sexual, pentru că a depus deja amendamente asemănătoare în Comisia specială pentru modificarea codurilor penale.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Directiva privind prezumția de nevinovăție încaieră Guvernul și coaliția. Reguli clare privind ”spectacolul cătușelor”

Comisia Iordache își reia, la sfârșitul lunii ianuarie, lucrările pentru a dezbate Directiva europeană privind prezumția de neviniovăție. Aici există deja un conflict tăcut între Guvern și Parlament. Premierul Mihai Tudose a anunțat deja că Executivul ia în calcul un act normativ prin care Directiva să se transpună ”mot-a-mot” în legislația românească. PSD și ALDE, pe de altă parte, doresc să aducă mai multe modificări Codului penal și Codului de procedură penală, cu acest prilej, astfel încât să stabilească reguli clare privind folosirea sintagmei ”penal” în spațiul public sau a aducerii persoanelor suspecte la audieri în cătușe.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spunea, în cadrul dezbaterilor din Comisia Iordache, că România trebuie să transpună în legislaţie Directiva privind prezumția de nevinovăţie, iar dacă Parlamentul nu o va face, Guvernul va fi „îndreptăţit” să emită o ordonanţă de urgenţă în acest sens.

„Directivele trebuie transpuse la termen şi corect. Din păcate, uneori nu se realizează acest proces. Dacă nu transpunem la termen, intrăm în procedură de infringement. Cu privire la această directivă, există riscul, pentru că termenul este aprilie 2018″, a precizat Tudorel Toader.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Președintele Camerei Deputaților, liderul PSD Liviu Dragnea, afirmă că nu este de acord cu o ordonanță de urgență. „Eu sunt împotriva unei OUG pe implementarea Directivei. Mai avem până în aprilie, deci avem timp. În februarie este o lună plină, în care putem dezbate la fel de transparent, probabil că la fel de zgomotos, implementarea unei Directive europene care, vezi Doamne, ce să vezi, vorbeşte despre prezumţia de nevinovăţie, care e un principiu drag, numai că e gol de conţinut în România”, a spus Dragnea, la Antena 3.

Referendumul cerut de Coaliţia pentru Familie aşteaptă rezolvare în Parlament. A fost susţinut puternic de PSD. Florin Iordache anunţase, la început de toamnă, că în noiembrie ar putea fi organizat. PSD a făcut pasi înapoi. Legea e la Parlament,dar nu a fost adoptată.

Şi statutul Casei Regale este sub semnul întrebării. Premierul a anunţat că nu este de acord ca Palatul Elisabeta să ajungă în proprietatea Familiei Regale. Pot să îl închirieze, spune Mihai Tudose. Călin Popescu Tăriceanu susţine însă că palatul ar trebui să poată fi folosit de Casa Regală, în continuare, fără a da bani statului român.

Casa Regală, un nou motiv de scandal între Tudose și Dragnea

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Un proiect de lege care urmează să fie dezbătut în primăvară este cel care reglementează statutul juridic al Casei Regale a României. Inițiativa semnată de președinții Camerei Deputaților și Senatului, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, a intrat în procedură parlamentară de urgență, dar s-a blocat în Senat, după ce Guvernul, prin vocea premierului Tudose, a anunțat că nu susține această inițiativă.

„Tot respectul pentru regele Mihai, pentru ce a reprezentat în istorie, pentru ce a fost până la moarte. El a fost şef de stat. De aici până la a da drepturi urmaşilor unui şef de stat… Iertaţi-mă, dar mai avem foşti şefi de stat care au urmaşi în viaţă.  Noi nu suntem monarhie. România, constituţional, este o republică. Noi am recunoscut anumite merite fostului şef de stat regele Mihai. Să mă apuc acum să recunosc că există nu ştiu ce coroană pe aici… Iertaţi-mă, dar nu prea îmi vine, că nu am nici temei legal. Casa Regală este o fundaţie. Domniile lor doresc ca această fundaţie să capete statutul de fundaţie de interes naţional. Cu asta sunt de acord, spuneaprimul-ministru, la România TV.

Șeful Executivului nu este de acord cu păstrarea Palatului Elisabeta de către membrii Casei Regale. ”Pot să închirieze Palatul Elisabeta, dacă doresc acest lucru”, spune șeful Executivului, care arată  că a discutat cu reprezentanţii RA-APPS, pentru a face o ofertă în acest sens.

Dragnea nu este de acord cu opinia premierului Tudose. „Este o discuţie foarte serioasă despre simbol. Eu nu susţin şi nu voi promova niciodată o discuţie simplistă despre acest subiect. Este un subiect foarte sensibil. (…) Eu cred că simbolul Casei Regale trebuie să existe în România. Trebuie continuate discuţiile în mod serios, despre dacă şi ce ar trebui să primească ca şi ajutor de la stat. Dar ideea de simbol al Casei Regale este susţinută în continuare de mine, este susţinută inclusiv de prim-ministru, că am tot discutat”, a afirmat Dragnea.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Codul Administrativ, proiectele lui Liviu Dragnea, pe agenda Legislativului; Ce capcane ascund proiectele PSD

Printre priorităţile legislative ale anului 2018 se numără proiectul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Codul administrativ. Aceste proiecte sunt inițiate de coaliția PSD-ALDE și de liderul PSD, Liviu Dragnea.

„Fondul Ssuveran nu este singura prioritate, dar este o prioritate majoră. Codul administrativ este un document mare, este o lege importantă, este a doua prioritate legislativă, pentru că este o parte din reforma statului”, spunea președintele PSD, la finalul anului.

Codul administrativ aduce unele modificări controversate. Astfel, proiectul modifică, printre altele, Legea 90/2001 care interzicea persoanelor condamnate să fie membri în Guvern, din cauza căreia Liviu Dragnea nu a putut ajunge premier, în sensul în care persoanele care au suferit condamnări penale pentru care a intervenit reabilitarea pot face parte din Guvern.

La articolul 50 din proiectul de Cod, referitor la răspunderea miniștrilor, se arată  că aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale Guvernului aparține exclusiv membrilor Executivului.

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece miliarde de euro.

Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. În plus, se dorește crearea unor noi instrumente de investiţii publice – constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului.

Alt proiect este Legea parteneriatului public-privat, așteptat să fie adoptat de Executiv, în perioada următoare și care va ajunge mai apoi în dezbaterea Parlamentului.

Redefinirea familiei tradiționale, la vot final în Senat. Dragnea și Tăriceanu, pe lungimi de undă diferite

În stand-by se află, în prezent, și proiectul de lege inițiat de Coaliția pentru Familie și semnat de 3 milioane de cetățeni. Potrivit propunerii de modificare, alineatul 1 al articolului 48 din Constituţie ar avea următoarea formă: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.

Proiectul de lege este la Senat, forul decizional în acest caz. În cazul adoptării de către Parlament și a promulgării de către președintele Klaus Iohannis, în 30 de zile ar urma să se convoace referendumul național pentru modificarea Constituției.

Liderul PSD Liviu Dragnea vrea ca referendumul să se organizeze cât mai repede. ”Nu mai vreau să dau termene pentru că am primit tot felul de piedici şi am spus cât de repede. O să ne ocupăm să eliminăm piedicile, pentru că la acest referendum trebuie să ajungem”, spunea liderul PSD, la finalul sesiunii parlamentare.

Partenerul de coaliție, Călin Popescu Tăriceanu, nu vede nicio grabă în adoptarea proiectului. ”Nu văd în momentul ăsta realmente asta să fie prioritatea în România, prioritatea politică”, a spus liderul ALDE, la Parlament. 

Foto: Facebook

Citește și:

EXCLUSIV/Transsexualii au cerut nume și CNP-uri de femei. Vor să se căsătorească și să poată înfia copii

Urmărește-ne pe Google News