Conform celui mai recent Raport de Sănătate STADA, 58% dintre europeni se declară mulțumiți de sistemele de sănătate din țările lor. Deși acest procent indică o ușoară îmbunătățire față de anul trecut, nivelul actual de satisfacție a scăzut semnificativ comparativ cu 2020. Sănătatea rămâne o prioritate pentru europeni în 2025, însă structurile învechite ale sistemelor de sănătate din unele țări reprezintă o barieră majoră, potrivit 360medical.
Cuprins:
În România, 52% dintre respondenți nemulțumiți de actualul sistem de sănătate. Mai mult, 56% dintre români consideră că nu există acces egal la servicii și îngrijiri medicale.
„Raportul de Sănătate STADA arată o realitate delicată cu care ne confruntăm. În 2024, 58% dintre români se declarau nemulţumiţi de sistemul de sănătate, invocând ca principale motive dificultatea de a obţine o programare (41%) şi primirea unor îngrijiri medicale pe care le catalogau drept de slabă calitate (51%). În 2025, observăm o scădere a nemulţumirii cu şase puncte procentuale. Această schimbare înspre mai bine este rezultatul eforturilor depuse în sistemul medical de către medici şi asistenţi, dar şi de mediul privat, care oferă sprijin acolo unde este nevoie. Este esenţial ca aceste eforturi să fie menţinute.” a precizat Mihai Fugarevici, General Manager STADA România.
Studiul relevă că 62% dintre respondenții români nu participă la controale medicale preventive.
Principalele motive invocate sunt costurile ridicate (28%), percepția că sunt inutile (31%) și lipsa de informare privind controalele necesare (21%).
În schimb, românii adoptă alte măsuri pentru a-și menține sănătatea. 68% dintre respondenți declară că iau vitamine și suplimente alimentare, fac mișcare săptămânal și mănâncă echilibrat.
La nivel european, se observă o tendință generală de adoptare a obiceiurilor sănătoase. Cu toate acestea, conform raportului STADA, doar unul din doi europeni reușește să mențină un stil de viață sănătos.
Medicii de familie, cadrele medicale, oamenii de știință și farmaciștii se bucură de cea mai mare încredere în rândul românilor. Mihai Fugarevici subliniază importanța farmacistului în sistemul de sănătate românesc:
Farmaciștii sunt consultați frecvent pentru afecțiuni comune precum dureri de gât (52%), nas înfundat (51%) și dureri de cap (45%), dar și pentru probleme mai complexe ca durerile de spate, oboseala cronică, insomnia și greața.
Opiniile românilor sunt împărțite în ceea ce privește utilizarea Inteligenței Artificiale (AI) în locul consultațiilor medicale tradiționale. 46% ar fi dispuși să o folosească, în timp ce același procent ar refuza.
Principalele motive pentru acceptarea AI sunt accesibilitatea rapidă (51%) și considerentele financiare (27%).
Pe de altă parte, cei care resping ideea invocă lipsa de încredere în acuratețea recomandărilor (53%) și importanța interacțiunii umane în timpul consultației.
De exemplu, recent, un medic chirurg din Galați a fost certat de un pacient pentru că l-ar fi operat prea repede, iar AI-ul i-a zis că operația trebuia să dureze mai mult.
La nivel european, atitudinea față de AI în sănătate rămâne divizată: 39% ar lua în considerare consultarea AI, în timp ce 52% rămân precauți.
Raportul STADA arată că 84% dintre români își evaluează starea mintală ca fiind bună, depășind semnificativ media europeană de 64%.
Cu toate acestea, doar 15% caută în mod constant suport specializat pentru menținerea sau îmbunătățirea sănătății mintale.
Alte studii arată însă că 70% dintre respondenți, angajați români, au declarat că sunt extenuați sau la un pas de burnout. În plus, 60% au spus că suferă de crize de depresie severă sau sunt expuși riscului de depresie.
Majoritatea românilor (82%) declară că nu solicită ajutor de la specialiști, preferând metode alternative de relaxare precum petrecerea timpului cu familia, sportul, meditația sau yoga.
În ciuda acestor strategii, 26% dintre respondenți au indicat că au trecut prin burnout din cauza unei experiențe profesionale intense.
Raportul de Sănătate STADA, inițiat în 2014 ca studiu național în Germania, a evoluat devenind cea mai amplă cercetare internațională din industrie. Acesta analizează tendințele, atitudinile și comportamentele populației europene față de sănătatea fizică și mintală.
Cercetarea a inclus 22 de țări, inclusiv România, cu eșantioane reprezentative de 1.000-2.000 de respondenți din fiecare, cu vârste între 18 și 99 de ani.