Războiul Rusiei cu NATO va costa mai puțin decât pandemia de COVID-19 și Trump nu va ajuta Europa. Scenariul invaziei lui Putin în țările baltice

În contextul summitului NATO de la Haga, liderii europeni sunt îngrijorați că președintele american Donald Trump ar putea să nu ia în serios angajamentul din articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care prevede că un atac împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor. În cazul unui astfel de atac din partea Rusiei, spun ei, nu există nicio garanție că Statele Unite, sub Donald Trump, își vor apăra aliații europeni.

Secretarul general al NATO Mark Rutte a avertizat recent că Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO în termen de cinci ani. Cea mai probabilă țintă a Kremlinului sunt statele baltice: Estonia, Letonia și Lituania.

Cinci șocuri economice

Bloomberg încearcă să anticipeze posibilele consecințe economice ale unui astfel de atac. Economiștii publicației estimează cinci șocuri economice cheie care s-ar produce în cazul în care armata rusă ar invada țările baltice:

• Daune directe cauzate de acțiuni militare;
• Perturbarea comerțului și a lanțurilor de aprovizionare;
• Creșteri mari de prețuri din cauza reducerii exporturilor de gaze și petrol rusesc;
• Lovitură financiară din cauza creșterii volatilității piețelor mondiale;
• Sporirea cheltuielilor militare.

Evaluarea daunelor din zonele de luptă se bazează pe experiența regiunii ucrainene Donețk, unde producția a scăzut cu 43% după începerea ocupației ruse în primăvara anului 2014. În cazul țărilor care nu ar fi ocupate, dar ar suferi din cauza atacurilor cu rachete, PIB-ul ar putea scădea cu 4,3%. De exemplu, PIB-ul Finlandei ar scădea cu 3%.

Pentru a evalua impactul asupra comerțului internațional, s-au utilizat tabelele interregionale input-output ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Prognoza presupune că orice industrie care se aprovizionează în proporție de 2,5% din țările baltice nu va putea găsi un substitut și va reduce în consecință producția cu această valoare.

Exporturile de gaze rusești către Europa vor fi complet oprite, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a prețului energiei. Exporturile de petrol ale Rusiei vor scădea cu 30%. Piața mondială va pierde între 2 – 2,5 milioane de barili pe zi, ceea ce va duce la o creștere a prețului barilului de petrol cu ​​25 de dolari.

O provocare sub steag fals

Invazia ar putea începe cu o provocare din partea unor agenți ai Kremlinului din rândul locuitorilor vorbitori de limbă rusă din statele baltice. Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a sugerat că trenul Moscova-Kaliningrad, care trece prin țara sa fără să oprească, ar putea fi o țintă a provocării sub steag fals.

Armata rusă ar putea ataca simultan toate cele trei state baltice, le-ar putea bloca porturile, precum și Coridorul Suwalki, o fâșie de teren de aproximativ 65 de kilometri de-a lungul frontierei lituaniano-poloneze, între Belarus și regiunea Kaliningrad, considerată „Călcâiul lui Ahile” al NATO.

În cazul unei invazii, statele baltice vor activa cu siguranță articolul 5 cu privire la apărarea colectivă în cadrul NATO. Chiar dacă Statele Unite nu ar reacționa imediat, țările vecine sau din proximitate membre NATO, în principal Polonia, vor oferi imediat asistență militară Lituaniei, Letoniei și Estoniei. De asemenea, Germania, Marea Britanie, Franța, Cehia, Suedia, Norvegia și Finlanda vor fi implicate direct în conflict, dar nu și Turcia, a cărei armată rămâne cea mai mare din NATO.

Rezerve în privința Turciei și a SUA

Bloomberg consideră că este probabil ca Donald Trump, în loc să-și ajute aliații, să folosească rețelele sociale pentru a îndemna Europa să „VORBEASCĂ CU VLADIMIR”.

Numărul victimelor unei invazii rusești ar putea fi semnificativ. Vor fi, de asemenea, mulți refugiați, prezice Bloomberg. Porturile baltice se vor închide, comerțul se va opri, iar piețele se vor prăbuși. Instalațiile energetice vor deveni ținte pentru atacuri, cablurile subacvatice vor fi tăiate. În același timp, SUA și alte țări vor avea rețineri în a ataca pe teritoriul rus din cauza riscului unei escaladări nucleare.

Conform estimărilor Bloomberg, țările baltice ar putea pierde 43% din PIB în primul an după invazie, Uniunea Europeană – 1,2% din PIB, iar restul lumii – 1,3%. Totuși, aceste pierderi ar fi mai mici decât cele cauzate de pandemia de COVID-19 și războiul ruso-ucrainean, conchide sursa citată.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE