Repetenții Europei la apărare. Germania, Spania și Belgia ar avea cea mai mare presiune pe buget, dacă s-ar crește la 3% procentul pentru armată

 2 comentarii

Germania, Spania și Belgia s-ar confrunta cu cel mai mare impact asupra finanțelor publice dintre țările Uniunii Europene, dacă NATO și-ar crește obiectivul de cheltuieli pentru apărare cu un punct procentual, de la 2% la 3%, potrivit companiei de evaluare a creditelor Scope Ratings, citată de Bloomberg.

Concomitent, Germania mai are doar 300 de tancuri, față de 6.500 în anul 1992 și față de capacitatea de producție a Rusiei de 1.500 pe an.

Costuri imense

Pentru Spania, costul ar fi echivalent cu 8,8% din veniturile actuale ale guvernului său central, a arătat Scope.

Lovitura pentru Belgia și Germania ar fi aproape de 7%, deși în ultimul caz ar crește la aproximativ 13,8% după expirarea unui fond special de apărare la sfârșitul anului viitor.

În Italia și Franța, aceasta ar fi de aproximativ 5%.

Estul Europei, cel mai interesat

Majoritatea membrilor NATO îndeplinesc obiectivul de 2%, dar președintele american Donald Trump semnalează o țintă de 5%.

Împrumuturile comune, o soluție europeană

Cel mai înalt diplomat al UE, Kaja Kallas, a declarat miercuri într-un interviu că obligațiunile comune sunt o opțiune pentru retehnologizarea armatelor, pe măsură ce blocul se adaptează la potențiala retragere a sprijinului SUA și la apelurile lui Donald Trump ca regiunea să cheltuiască mai mult pentru apărarea sa.

Kallas a mai adăugat că blocul ar putea să redirecționeze banii neutilizați dintr-un fond COVID.

Scope consideră că, în medie, membrii UE ar trebui să aloce anual 0,8% din PIB în plus dacă NATO ar adopta un obiectiv de 3%.

„Germania are nevoie de o armată mai înfricoșătoare”

Un alt articol al Bloomberg menționează că „Germania are nevoie de o armată mai înfricoșătoare pentru a-l descuraja pe Putin”.

După ce în 2022, cel mai înalt ofițer al al armatei germane, Alfons Mais, spunea că forțele armate ale țării sunt „mai mult sau mai puțin goale”, trei ani mai târziu statul își îndeplinește angajamentul de a cheltui 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare.

Dar este încă departe de a fi capabilă să se protejeze în mod eficient sau să umple un posibil gol lăsat de SUA.

Germania a fost mult timp reticentă în a-și exercita puterea din cauza istoriei sale întunecate, dar epoca de „free-riding” de care s-a plâns pe președintele Donald Trump s-a încheiat, notează articolul de opinie.

Cheltuieli mari pe ultima sută de metri

În 2022, cancelarul social-democrat Olaf Scholz a anunțat împrumutarea a 100 de miliarde de euro pentru a-și moderniza armata.

Datorită acestui impuls temporar, cea mai mare economie a Europei are în prezent al patrulea cel mai mare buget de apărare din lume și al doilea cel mai mare din NATO, după SUA.

Parlamentul german a aprobat anul trecut un număr-record de contracte majore în domeniul apărării și, de atunci, aproape toate fondurile de urgență au fost alocate pentru avioane de luptă F-35, elicoptere de transport, fregate și așa mai departe.

Acțiunile producătorului de armament Rheinmetall AG au crescut de aproximativ 10 ori de la începutul anului 2022, după ce au înregistrat comenzi de aproximativ 39 de miliarde de euro din partea guvernului german.

Brigadă trimisă în Lituania

Bundeswehr, așa cum sunt cunoscute forțele armate ale țării, va trimite o brigadă de 5.000 de oameni în Lituania, prima sa bază permanentă în străinătate.

În timp ce Scholz a refuzat să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune Taurus, guvernul său s-a angajat să acorde Kievului asistență militară în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro; doar SUA au oferit mai mult.

Are mult de recuperat

Dar Germania mai are multe de recuperat. O parte din echipamentele și munițiile destinate Kievului provin din stocurile deja foarte epuizate ale Bundeswehr-ului și trebuie acum înlocuite.

Pregătirea de luptă a armatei germane este mai scăzută acum decât atunci când Rusia a invadat Ucraina, a scris Reuters săptămâna trecută, citând oficiali militari și parlamentari.

Germania are doar 300 de tancuri față de 6.500 în 1992

După trei decenii de neglijență bazată pe ipoteza că Berlinul nu va mai trebui să lupte niciodată într-un război terestru convențional în Europa, Bundeswehr este o fracțiune din dimensiunea sa de la sfârșitul Războiului Rece și oferă o descurajare inadecvată împotriva agresiunii ruse.

Armata germană are doar 300 de tancuri de luptă, față de peste 6.500 în 1992. Deși Germania a comandat încă 105 tancuri Leopard în luna iulie, acestea nu vor fi complet disponibile până în 2030. Pentru a pune aceste cifre în context, Rusia este acum capabilă să construiască până la 1.500 de tancuri în fiecare an, potrivit lui Pistorius.

Decenii de reînarmare

Conform unei analize publicate anul trecut de Kiel Institute for the World Economy, la ritmul actual de reînarmare, Germaniei i-ar trebui mai multe decenii pentru a readuce principalele elemente de armament la nivelul din 2004.

În plus, inovația și cerințele tehnologice evoluează prea repede pentru ca Germania birocratică să țină pasul; războiul din Ucraina a subliniat modul în care dronele au transformat războiul.

Personal la jumătate față de cât îi trebuie

De asemenea, Germania duce lipsă de personal: Forțele armate au abia 180.000 de soldați, cu aproximativ 20.000 mai puțin decât nivelurile vizate. Numărul rezerviștilor activi este de numai aproximativ 35.000.

Chiar înainte ca administrația Trump să avertizeze, săptămâna trecută, că SUA nu vor trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, planificatorii militari germani erau conștienți că vor trebui să facă mai mult.

Germania are nevoie de aproximativ 460.000 de militari, a declarat săptămâna trecută Carsten Breuer, șeful apărării din Bundeswehr, pentru Bloomberg News, adică aproximativ dublu față de ceea ce are disponibil în prezent, inclusiv rezerviștii.

Trebuie alocare perpetuă pentru înarmare

Germania are nevoie, de asemenea, de un plan pentru situația în care finanțarea militară specială de 100 de miliarde de euro va fi epuizată în câțiva ani, ceea ce amenință să lase o gaură de 30 de miliarde de euro în buget.

Deficitul ar putea fi de două ori mai mare, dacă guvernul va ajunge să cheltuiască mai aproape de 3% din PIB pentru apărare, așa cum pare posibil.

Un obiectiv de cheltuieli de 5% promovat de Trump corespunde la aproximativ 40% din bugetul federal și, prin urmare, pare inaccesibil.

„Europa se temea cândva de reînarmarea Germaniei, dar acum îngrijorarea este ce va face Putin, dacă Germania nu se înarmează”, mai scrie articolul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentarii (2)
  • Avatar comentarii

    BONY 23.02.2025, 17:57

    Acum, cand e pe cale o pace in Ucraina, nu ne mai inarmam ca ar veni rusii peste noi, ci ca nu suntem suficient de inarmati si se pluseaza in nestire la bugetul armatei.Normal ar fi ca fiecare stat din NATO sa-si calibreze cheltuielile cu inarmarea in functie de rolul lor in alianta.

  • Avatar comentarii

    Parrhesiast 23.02.2025, 19:12

    Resursele noastre materiale și intelectuale ar trebui mobilizate înspre pace și cooperare, nu înspre violență, înarmare și suferință. E foarte deprimant ce se întâmplă.

ALTE ȘTIRI
Colaj cu două fotografii în care apare blocul distrus de o explozie, în cartierul Rahova din București, pe 17 octombrie 2025.
19:22
Lucrările de punere în siguranță a blocului care a explodat în Rahova încep pe 21 septembrie. Muncitorii vor fi însoțiți permanent de anchetatori
Un nou exercițiu de mobilizare MOBEX 2026 a avut loc în Suceava, Botoșani și Neamț. Foto: Ministerul Apărării Naționale, România
19:15
Exercițiu masiv de mobilizare în Suceava, Neamț și Botoșani: sute de rezerviști au fost chemați în poligon pentru trageri și instrucție. Urmează București și Ilfov
MONDEN
Ana Maria Mocanu
19:04
Ce proceduri estetice și-a făcut Ana Maria Mocanu după „Asia Express”: „Foarte mulți oameni m-au criticat”
Irinel Columbeanu
18:16
Irinel Columbeanu a scăpat de datoria de 5.000 de euro la azil! Cine i-a plătit toate restanțele
POLITIC
George Simion, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu sunt cei mai importanți oameni din conducerea AUR. Sursă foto: Hepta.
20:25
AUR nu va vota Guvernul Mureșan. „Anticipatele sunt mai aproape”, spune Dan Dungaciu
Siegfried Mureșan, propunerea lui Nicușor Dan ca prim-ministru
Exclusiv
19:14
Cum se explică decizia președintelui Nicușor Dan de a-l propune pe Siegfried Mureșan pentru postul de prim-ministru: „Nu este o soluție foarte convingătoare”
Ultimele știri
21:33
Cercetătorii au identificat o nouă specie de pisică pentru prima oară în 100 de ani: „E mai mică decât cea de casă”
21:11
Cine este Cătălina Manea, soția premierului desemnat Siegfried Mureșan. Ce funcție importantă ocupă la nivel european
21:06
România se apropie de anticipate, crede politologul Cristian Pîrvulescu: „Ar prelungi criza politică cu încă minimum patru luni”
20:43
Canada și UE, alianță istorică după amenințările lui Trump. Mark Carney: Nimeni nu ne dictează
TRENDING
10:09
Bani în plus la pensie din al 13-lea salariu și ore suplimentare: când sunt recunoscute automat și când ai nevoie de adeverințe
07:00
Tragerile loto din 17 septembrie 2026. Report de peste 1,48 milioane de euro la Loto 6 din 49
InterviuExclusiv
13:43
Cât are pensia Serghei Mizil: „Toată ziua stau în vacanță”
O familie din Serbia a investit 300000 de euro într-o plantație de nuci
20:26
Afacerea cu un singur soi de fructe cu care o familie vrea să dea lovitura: a investit 300.000 de euro în 5 hectare
Pictura lui Monet, scoasă la licitație la Paris
19:30
Pictura uriașă pe care Monet a ținut-o ascunsă, scoasă la licitație pentru o sumă-record la Paris
Cu o coajă ce amintește de pielea solzoasă a unui șarpe, salak, cunoscut și ca „fructul șarpelui”, este un fruct tropical originar din Indonezia și Malaezia. Sursă foto Shutterstock
18:44
Salak, fructul cu coajă ca de șarpe și pulpă crocantă. Unde crește și cum se consumă
Ce este zona 2 de efort în timpul antrenamentelor
18:30
Ce este zona 2 de efort și de ce e cea mai bună pentru arderea grăsimilor
Unul dintre creatorului serialului de animație Peppa Pig a fost jefuit de 2 români. Sursă foto: nfts.co.uk
18:24
Doi români l-au jefuit pe „părintele” Peppa Pig: ce au furat din vila de 10 milioane de lire din Marea Britanie
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan. Sursă foto: Shutterstock
4 sept.
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan
Vedere aeriană asupra ochiului unei furtuni tropicale, uragan
12:06
Care este diferența dintre un uragan, un taifun și un ciclon
Cum pastrezi merele peste iarnă
12:49
Cum păstrezi corect merele peste iarnă, ca să reziste până în primăvară
Cum îți dai seama când zacusca este fiartă suficient. Sursă foto: Shutterstock
3 sept.
Cum îți dai seama că zacusca este suficient de fiartă. Semnul pe care îl știau bunicile
Silvia Lungu a dispărut fără urmă în timpul unei vacanțe în Grecia. Sursă foto: Facebook /Mara Bubu.
17:11
O româncă a dispărut fără urmă în timpul unei vacanțe în Grecia. Mobilizare de forțe pentru găsirea Silviei Lungu, unde a fost văzută ultima dată
Violențele de la protestul fermierilor din Piața Victoriei au crescut în intensitate
16:34
Jandarmeria a reținut alte cinci persoane după violențele de la protestul oierilor din Piața Victoriei, iar amenzile au depășit 66.000 de lei
Judecătoarea Ionela Tudor, cunoscută pentru cuvintele „m-a sunat Lia”, a făcut cerere de ieșire la pensie la începutul anului 2026
16:17
Ionela Tudor revine în magistratură: fosta șefă CAB, cunoscută după episodul „m-a sunat Lia”, va câștiga mai puțin decât pensia de 30.000 de lei
O barca rasturnata in kefalonia, septembrie 2026
08:17
Un român de 45 de ani a fost găsit mort pe o plajă din Poros, după ce dispăruse în apele Mării Ionice, în Kefalonia
Siegfried Mureșan ocupă funcția de vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European și este vicepreședinte al Partidului Popular European la nivel pan-european. Foto: Hepta
19:00
Siegfried, vrei? Da, accept. Cota ridicolului a atins nivel apocaliptic
Nicușor Dan.
18:26
Calculele din spatele desemnării făcute de președintele Nicușor Dan
Violențele de la protestul fermierilor din Piața Victoriei au crescut în intensitate
16 sept.
Criza din agricultură nu a început pe 15 septembrie - și nu se termină cu ea
Violențele de la protestul fermierilor din Piața Victoriei au crescut în intensitate
15 sept.
De ce nu poate rezolva Guvernul problemele oierilor