România, printre cele cinci state europene care subminează în mod intenționat statul de drept „în aproape toate aspectele”, potrivit unui raport

O recesiune democratică învăluie Europa

Documentul, citat de The Guardian, avertizează că Europa se confruntă cu o „recesiune democratică”, iar fără acțiuni decisive din partea Uniunii Europene, acest fenomen riscă să se agraveze. „Recesiunea democratică a Europei s-a adâncit în 2024”, se arată în raport.

Printre problemele semnalate se numără influența politică asupra sistemului judiciar, aplicarea slabă a legilor împotriva corupției, adoptarea rapidă a unor legi fără dezbateri adecvate, hărțuirea jurnaliștilor și restricțiile tot mai mari asupra protestelor pașnice.

România, printre „demolatorii” statului de drept

Liberties a analizat situația din mai multe țări și a identificat România ca fiind una dintre țările care slăbesc intenționat instituțiile democratice. Printre problemele semnalate în raport se numără faptul că alegerile prezidențiale recente au demonstrat cum TikTok poate ajuta un candidat ultranaționalist să obțină un succes surprinzător, făcând referire la Călin Georgescu.

De asemenea, un proiect de lege pentru asigurarea independenței televiziunii și radioului public trenează în Parlament din 2021, scrie The Guardian.

Alte țări analizate, situația la fel de îngrijorătoare

Recomandări

Ce s-a discutat la Vila Dante între delegația Congresului SUA și politicienii români: „Tachinări despre democrația și alegerile din România și situația vizelor de America” | EXCLUSIV

În Italia, guvernul condus de Giorgia Meloni a propus acordarea unor „puteri nelimitate” Ministerului Justiției asupra procurorilor, ceea ce ar crește controlul politic asupra justiției.

În Bulgaria, s-au deschis anchete anticorupție împotriva unor adversari politici ai guvernului, în timp ce alte afaceri controversate, precum depozitarea ilegală a deșeurilor din construcții în Sofia, continuă nestingherite.

În Slovacia, guvernul populist naționalist condus de Robert Fico a desființat biroul procurorului general și a propus o lege inspirată de Rusia, care obligă ONG-urile să fie etichetate ca „organizații susținute din străinătate” dacă primesc mai mult de 5.000 de euro din fonduri externe. Oamenii se opun politicilor premierului Robert Fico, pe care le consideră o apropiere de Rusia.

În Croația, numirea unui procuror general cu legături strânse cu partidul de guvernământ a ridicat semne de întrebare privind independența justiției. Procurorii europeni au criticat Croația pentru „probleme sistemice în menținerea statului de drept”.

Franța și Germania, și ele vizate de raport

Chiar și țări considerate „modele democratice”, precum Franța și Germania, nu sunt lipsite de probleme. În Franța, guvernul a abuzat de articolul 49.3 din Constituție pentru a impune decizii fără vot, iar libertatea de exprimare a fost restricționată în pregătirea Jocurilor Olimpice.

Recomandări

Silvian Ionescu, fost șef al Gărzii de Mediu, declarat de Curtea de apel „lucrător” al Securității. Acuzat că a îngrădit drepturile și libertățile unei românce puse să-și spioneze soțul francez

În Germania, autoritățile au fost criticate pentru reacții „excesive și disproporționate” împotriva protestelor pro-palestiniene, inclusiv prin cenzurarea unor voci sau refuzul intrării în țară a unor personalități precum fostul ministru grec Yanis Varoufakis, care fusese invitat la un eveniment pro-palestinian.

Pentru a preveni deteriorarea democrației, Liberties solicită Comisiei Europene să întărească mecanismele de monitorizare și să condiționeze accesul la fonduri europene de respectarea statului de drept. De asemenea, recomandă accelerarea acțiunilor legale împotriva țărilor care încalcă principiile democratice.

Urmărește-ne pe Google News