Dezastru la examenul național de medic specialist 2026: Rată masivă de picare, bareme contestate și memorii. Zeci de tineri medici riscă să devină șomeri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O criză fără precedent zdruncină sistemul de sănătate din România. Sesiunea din octombrie 2026 a examenului național pentru obținerea titlului de medic specialist s-a transformat într-un scandal de proporții, după ce candidații, în procente uriașe, au picat proba scrisă. Medicii rezidenți acuză bareme de corectare absurde, concepute rigid pe cuvinte-cheie, și neconcordanțe severe între cerințele subiectelor și grila de punctare. Mai mulți candidați au făcut sesizări oficiale trimise către Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, ARACIS și Curtea de Conturi și cer răspunsul la o întrebare fundamentală: cum pot medicii evaluați anual cu note de 9 și 10 să fie respinși în masă la examenul final?
Cuprins:
- Tinerii medici vor sta șomeri în timp ce România se confruntă cu un deficit grav de specialiști
- Mărturia medicului Mihnea Casian, care profesează în Marea Britanie: „A fost ca atunci când te prăbușești la aterizare”
- Absurdul sistemului: Medicii cu examen european promovat au picat la București, dar pot profesa în străinătate
- Poziția dură a prof. dr. Ruxandra Jurcuț: „Trecem într-o eră și mai întunecată a examenului de specialitate”
- Sesizări oficiale ale altor candidați din medicină internă și boli infecțioase: Cine răspunde pentru anii de rezidențiat și banii publici
- Solicitare de audit de la Curtea de Conturi și verificări ARACIS
Tinerii medici vor sta șomeri în timp ce România se confruntă cu un deficit grav de specialiști
În ciuda deficitului acut de cadre medicale din spitalele românești, zeci de absolvenți de Rezidențiat se văd puși în imposibilitatea de a profesa, deși au contracte sau posturi care îi așteaptă.
„Am colegi care, ca și mine, și-au terminat Rezidențiatul cu câteva luni în urmă sau în primăvară și care acum așteptau să ia acest examen ca să se angajeze ca specialiști, și vă dați seama că lucrul acesta nu se va întâmpla. Vor trebui să rămână șomeri până în primăvară când se dă următorul examen... Am colegi care au luat la Rezidențiat loc cu post, sunt așteptați la post, ei bine, vă dați seama ce înseamnă asta pentru ei, riscă să le rezilieze chiar contractul de muncă”, a declarat pentru Libertatea dr. Mihnea Casian, medic care a dat acum examenul de specialist în cardiologie, dar nu a luat proba scrisă.
Această situație absurdă adâncește criza din sistemul sanitar și mai mult îi determină pe tinerii medici să ia în calcul opțiunea de a părăsi definitiv România pentru țări europene (precum Franța, Spania sau Marea Britanie) unde examenele europene sau competențele clinice le sunt recunoscute direct.
Mărturia medicului Mihnea Casian, care profesează în Marea Britanie: „A fost ca atunci când te prăbușești la aterizare”
Dr. Mihnea Casian, medic rezident în cardiologie care lucrează în cercetare clinică la Londra și s-a întors în țară special pentru a susține examenul de specialist, descrie atmosfera generală ca fiind una de șoc total. „Noi, când ne-am înscris la acest examen, am știut clar că bibliografia va fi cartea. [...] A fost puțin ca atunci când mergi cu avionul și nu te aștepți să te prăbușești, dar la aterizare îți dai seama că nu mai aterizezi. După ce s-au auzit subiectele, cu toții am răsuflat ușurați și am zis că sunt subiecte decente. Am scris cât am putut cu toții de bine, iar la final, când am văzut baremul, am început să fim prea șocați ca să mai facem vreo conexiune.”, a povestit tânărul.
Potrivit medicului, decizia recentă de unificare a examenului la nivel național, luată după eșecul similar de la Medicina de Urgență din 2025 a dus la crearea unui barem național cu probleme majore de redactare și de calcul.
„Problema de fond a baremului este că pentru 10 subiecte are aproape 10 pagini. Au ajuns să puncteze cuvinte cu 0,25 puncte pentru că așa și-au dorit să fie transparenți. Problema foarte mare este că e o neconcordanță mare între formularea cerinței și ceea ce îți cereau să răspunzi. La un subiect precum «Genetica în sindromul de QT lung», mai mult de jumătate din punctajul de pe barem corespundea unor itemi de diagnostic, prognostic sau tratament, care n-aveau nicio legătură cu genetica.”, a explicat dr. Mihnea Casian.
Situația de la examenul de specialist a îmbrăcat forme dramatice la nivelul centrelor universitare:
- București (Cardiologie): Peste 50% dintre candidați au picat proba scrisă (în total au promovat doar 29 din 61 de candidați, adică o rată de promovare de 47%).
- Centre din țară (Cardiologie): La Cluj, Sibiu și Iași au trecut jumătate sau mai puțin de jumătate dintre candidați. În Târgu Mureș și Oradea, promovabilitatea a fost de asemenea sub 50%.
- Institutul C.C. Iliescu: Din 7-8 rezidenți înscriși, doar un singur candidat a promovat examenul.
Peste 59 de medici cardiologi au semnat deja un memorandum pe care vor să-l trimită la Ministerul Sănătății pentru a solicita un punct de vedere oficial și analiza comisiei naționale, după ce individual mai mulți candidați au depus memorii și contestații.
Absurdul sistemului: Medicii cu examen european promovat au picat la București, dar pot profesa în străinătate
Paradoxul cel mai mare al acestei sesiuni este că medici extrem de bine pregătiți, atestați la nivel internațional, au fost declarați respinși la proba națională scrisă din cauza rigidității baremului.
„Am colegi care au luat examenul european de cardiologie și au luat nota 4 [n.r. la examenul național din România]. Vă dați seama ce șocați au putut să fie acești colegi de-ai mei... Am colegi care deja au zis: «Știi ceva? Poate nu trebuie să-mi dau acest examen, am examenul european luat, mă duc în Franța, în Spania sau în altă țară unde examenul ăsta în sine este recunoscut și devin acolo specialist și practic»”, a povestit dr. Mihnea Casian.
Diploma de medic și examenul european de cardiologie sunt recunoscute oficial ca examen național de specialist în țări precum Franța, Spania, Irlanda, Finlanda sau Marea Britanie. Cu toate acestea, în România, testul european nu este echivalat ca examen de specialist, astfel că tinerii medici care îl promovează cu brio nu îl pot folosiîn propriul stat, dar sunt primiți cu brațele deschise în clinicile din străinătate.
Poziția dură a prof. dr. Ruxandra Jurcuț: „Trecem într-o eră și mai întunecată a examenului de specialitate”
Reputat medic cardiolog și cadru didactic, prof. dr. Ruxandra Jurcuțde la CC. Iliescu, a transmis un mesaj ferm de susținere pentru tinerii medici, criticând acid structura noului examen național unificat.
MOTTO: „Dragi rezidenți, să știți că noi, cei care v-am format, care v-am văzut rezolvând cazuri și strălucind în situații grele, știm bine că sunteți inteligenți, harnici, munciți, citiți, super smart! Poate că nu e o consolare acum, dar suntem mulți cei care credem că sunteți mai buni decât o spune baremul acestei toamne!”, a scris Prof. dr. Ruxandra Jurcuț, pe o rețea de socializare.
Profesorul universitar arată că, deși în alte țări europene se folosește Diploma Europeană de Cardiologie — un examen serios, axat pe cazuri clinice, imagistică și ghiduri actuale, sau examinări cu scenarii clinice și cazuri în cascadă —, România a regresat spre un model de evaluare extrem de rigid.
„Am reușit însă, în 2026, cu încercarea de a avea comisii naționale unice pe specialități care au primit niste recomandări detaliate și complicate de la Minister pentru modul de construcție a subiectelor și mai ales baremelor, să trecem într-o eră și mai întunecată a examenului de specialitate — cea în care proba scrisă testează doar capacitatea de memorare în detaliu a unor liste și tabele, fără critică, fără logică, fără interpretare, punctând la zecime fiecare element dintr-o listă. [...] Candidatii sunt complet șocați, cu senzația unui experiment eșuat. Și cu toții ne întrebăm: ce urmează? Vom închide ochii și vom merge mai departe?” .
Sesizări oficiale ale altor candidați din medicină internă și boli infecțioase: Cine răspunde pentru anii de rezidențiat și banii publici
În paralel cu protestele candidaților privind baremele, pe adresa redacției au sosit solicitări oficiale urgente transmise de candidați pentru titlul de specialist în medicină internă către Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, rectoratele UMF-urilor, ARACIS și Curtea de Conturi a României.
Un medic care a dat examenul la Medicină Internă ridică problema responsabilității cadrelor universitare și a coordonatorilor de rezidențiat care atestă pregătirea rezidenților timp de 4-7 ani:
„Cum este posibil ca medicii rezidenți să fie evaluați favorabil ani la rând de cadrele didactice și de coordonatorii lor, iar la examenul final o proporție importantă dintre aceștia să nu promoveze nici prima probă? Dacă pregătirea profesională a fost insuficientă, trebuie clarificat cum au funcționat evaluările efectuate de coordonatori... Dacă pregătirea a fost corespunzătoare, trebuie explicată discrepanța dintre evaluările din timpul rezidențiatului și rezultatele examenului final”, ne-a scris candidatul F. M. care a exemplificat prin date preliminare din sesiune:
- Craiova – Boli infecțioase: doar 2 promovați din 7 candidați.
- Târgu Mureș – Boli infecțioase: doar 1 promovat din 5 candidați.
- București – Medicină internă: doar 7 promovați din 13 candidați.
Solicitare de audit de la Curtea de Conturi și verificări ARACIS
Un alt medic a transmis o sesizare administrativă și o solicitare directă către Curtea de Conturi a României pentru auditarea fondurilor publice alocate formării în rezidențiat în perioada 2021–2026:
„Rezultatele semnalate la proba scrisă a examenului de medic specialist din 2026 ridică întrebări serioase privind eficiența pregătirii în rezidențiat... Este inacceptabil ca eventualele deficiențe ale procesului de formare medicală să producă efecte exclusiv asupra medicilor rezidenți, fără ca activitatea coordonatorilor, calitatea instruirii oferite și responsabilitatea instituțiilor de pregătire să fie supuse unei evaluări corespunzătoare.”, a precizat un candidat la examenul de specialist M.N, care prin sesizarea adresată Curții de Conturi și universităților, solicită:
- Verificarea îndeplinirii obligației legale de instruire teoretică (minimum 4 ore de seminarii/discuții săptămânal).
- Verificarea modului în care au fost acordate notele de 9 și 10 din carnetele de rezident pe parcursul stagiilor.
- Auditarea cheltuielilor publice destinate coordonării și pregătirii teoretice/practice.
- Clarificarea din partea ARACIS privind includerea rezultatelor la examenul de specialist ca indicator al calității învățământului superior medical.
Medicii rezidenți și cadrele didactice așteaptă în acest moment o reacție oficială din partea Ministerului Sănătății și o analiză independentă a baremelor contestate.
Medicina de familie explodează în preferințe la Rezidențiat 2026! Ce specialități aleg tinerii și lista celor 25 de domenii unde România ar putea rămâne fără medici. Admiterea la Medicină în 2026: Record de candidați la București și interes masiv în țară. Cine sunt tinerii care vor să devină medici
GiullyZB 13.10.2026, 15:13
Intrebarea-i: daca se cred specialiști și recunoscuți la nivel european cum de nu au avut habar să rezolve problemele puse în discuție?! Este irelevantă cota candidaților admiși. E ca în liceu sau generală, licee sau scoli care se cred mai cu moț și cu nivelul notelor la examene sau simulari se observă valoarea reală a învățământului, nivelul profesorilor de a preda o lecție, nivelul profesorilor de a se armoniza cu întreaga conștiința a elevilor și de ai face să priceapă o lecție și rolul învățământului.