Românii și-au salvat propria țară de la retrogradarea la „junk”, dar mai avem două evaluări. Economist: „Plătim mai mult TVA, mai multă acciză”

Fitch a menținut ratingul suveran al țării noastre la nivelul „BBB-”, ultima treaptă a categoriei „recomandate investițiilor”, dar cu perspectivă negativă, indicând riscul unei posibile scăderi în viitor.

Decizia nu a fost una ușoară, iar autoritățile române au fost nevoite să conteste evaluarea inițială a agenției.

Potrivit unui comunicat Fitch, „emitentul (România – n.r.) a contestat decizia inițială și a furnizat informații suplimentare agenției, ceea ce a condus la o decizie de rating diferită față de cea adoptată inițial de comitetul de rating”.

Fitch voia să retrogradeze România, spune și consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, dar „ne-au mai păsuit câteva luni, iar pericolul e mai mare”.

Deficitul fiscal, între progrese și riscuri

Conform Fitch, reducerea deficitului bugetar de la 3,6% din PIB în 2025 la 2% în primele șase luni ale anului 2026 a fost esențială pentru menținerea ratingului „BBB-”.

Totuși, agenția avertizează că deficitul rămâne ridicat și trebuie redus la 3% din PIB până în 2026.

„O parte din succesul reducerii deficitului la 2% în primele șase luni ale anului este și meritul nostru. Plătim mai mult TVA, mai multă acciză, nu mai avem beneficii la facturile de energie, beneficii care erau pe deficit”, a spus economistul Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE).

Datoria publică a României depășește 60% din PIB

O problemă majoră rămâne datoria publică, care a depășit pragul de 60% din PIB, triplându-se în ultimul deceniu.

Calculată per capita, datoria publică se ridică la aproximativ 13.500 de euro, o valoare care pune presiune tot mai mare pe finanțele statului.

Mitroi a subliniat că „datoria publică a crescut absolut exorbitant într-un an și jumătate, aproape 10 procente am adăugat la ea. Este foarte mult, având în vedere că o finanțăm foarte greu”.

Costul finanțării rămâne alarmant de ridicat, dobânda la împrumuturile României fiind aproape de 7%, ceea ce generează cheltuieli anuale de circa 60 de miliarde de lei. „Aceasta este o sarcină extraordinară pentru România”, a declarat economistul.

Fondurile europene: salvarea sau capcana?

În ciuda menținerii ratingului, Fitch avertizează că întârzierea reformelor și criza politică ar putea duce la pierderi de miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Apartenența la NATO și UE este un factor de stabilitate, dar ceea ce contează cu adevărat este capacitatea noastră de rambursare a creditului, adică bonitatea financiară”, a explicat Adrian Mitroi.

În plus, fondurile europene, esențiale pentru bugetul din 2026, sunt și ele în pericol din cauza instabilității politice.

România mai are două evaluări mai dure, în acest an

România mai are de trecut două evaluări din partea altor agenții de rating, iar perspectivele nu sunt deloc optimiste.

„Să știți că Fitch este cea mai îngăduitoare agenție. S&P, din octombrie, este cea mai dură. Sper că vom avea guvern până atunci, deoarece sunt foarte multe lucruri care nu sunt în puterea noastră: seceta, criza energetică, dar Guvernul, legea salarizării, pe acestea le putem face noi”, a subliniat Mitroi.

În lipsa unui guvern funcțional și a reformelor necesare, situația economică a țării ar putea deveni și mai precară, iar riscul unei retrogradări la categoria „junk” rămâne ridicat.

„Dacă vorbim de primăvara viitoare, singura noastră soluție este să-i trimitem pe liderii noștri acasă și să-i înlocuim cu inteligența artificială, pentru că deja ne exasperează incapacitatea lor de a găsi o soluție”, a concluzionat economistul.

Agenția Fitch a menținut vineri calificativul „BBB minus” pentru România, cu perspectivă negativă, iar riscul era să ajungem la BB+. Iată ce ar însemna pentru România, concret, dacă ratingul ar fi retrogradat la junk.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE