Sâmbătă, sute de mii de oameni au ieșit pe străzi în Franța, Belgia, Italia și Portugalia pentru a protesta față de creșterea costului vieții și a sărăciei și punând presiune asupra guvernelor din întreaga Uniune Europeană.
Cuprins:
La Bruxelles, poliția a utilizat gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa protestatarii care au aruncat cu obiecte și au provocat incendii.
Protestele din Belgia vin pe fondul mai multor săptămâni de manifestații ale studenților față de taxele de înscriere la universitate. În Liège, forțele de ordine au intervenit cu tunuri cu apă pentru a opri demonstrațiile, însă numărul participanților nu a fost comunicat oficial.
În ultimele săptămâni, elevii de liceu din Belgia au protestat față de creșterea costurilor educației, alăturându-se elevilor din Franța care au manifestat față de deficitul de cadre didactice, de condițiile precare din școli și de clasele supraaglomerate.
Ministrul belgian de interne, Bernard Quintin, a declarat într-o postare pe X că „ceea ce se întâmplă la Bruxelles nu mai este o simplă manifestație” și că „vor fi folosite toate mijloacele necesare pentru a restabili ordinea în fața celor care provoacă tulburări”.
La Lisabona, zeci de mii de persoane au mărșăluit împotriva crizei costului vieții, a salariilor mici și a dificultății de a accesa locuințe în marile orașe.
Prețurile locuințelor din Portugalia s-au dublat din 2017, iar chiriile pentru noile contracte au crescut aproape la fel de mult. Ministrul afacerilor parlamentare, Carlos Abreu Amorim, a declarat că „guvernul nu va ceda din cauza țipetelor din stradă”. Iar protestatarii au acuzat liderii politici că sunt „deconectați de la realitate”.
Sâmbătă, protestatarii au instalat zeci de corturi la Lisabona, cerând măsuri pentru a contracara costurile locuințelor și ale traiului în Portugalia - o acțiune care oglindește demonstrațiile ce au loc de săptămâni întregi în Spania vecină.
Sute de protestatari s-au adunat, după lăsarea serii, în piața Rossio - situată în inima turistică și animată a capitalei portugheze - în urma unui marș la care au participat mii de oameni din întreaga țară.
Participanții, în mare parte tineri, au anunțat că vor rămâne peste noapte; sute dintre ei au cântat, așezați în jurul statuii regelui Pedro al IV-lea, care domină piața, după cum au relatat jurnaliștii AFP.
„Clasa socială portugheză care plătește taxe, cea care menține această țară în funcțiune, este atacată și își pierde drepturile, în special dreptul la o locuință”, a declarat Elena Costa, o asistentă socială în vârstă de 46 de ani. „Așa că suntem cu toții aici, împreună, pentru a încerca să explicăm că ne sufocăm”, a spus ea.
Inginerul Antonio Margado, în vârstă de 52 de ani, a criticat guvernul de centru-dreapta pentru „o liberalizare totală a chiriilor; proprietarii sunt tot mai protejați, în timp ce chiriașii care au nevoie de o locuință sunt tot mai puțin protejați”.
Potrivit datelor oficiale, prețurile locuințelor în Portugalia au crescut cu 124% între 2015 și 2024 - un ritm de aproximativ două ori mai rapid decât media Uniunii Europene.
Impactul este deosebit de sever în rândul tinerilor și în Lisabona, zonă care concentrează aproximativ un sfert din populația Portugaliei (ce numără peste 11 milioane de locuitori), incluzând aici și zona metropolitană a capitalei.
O altă participantă la protest, Isabel Guerreiro, a declarat pentru postul public de televiziune RTP: „Ca profesionist independent, evident că nu am mijloacele necesare pentru a plăti chiriile exorbitante din Lisabona – și asta în condițiile în care sunt fiică a Lisabonei”.
Tabăra instalată sâmbătă la Lisabona a amplificat o mișcare de protest privind locuințele, începută în orașul Porto, din nordul țării, unde au fost, de asemenea, ridicate zeci de corturi.
În cadrul unui protest anterior, organizat la Lisabona de principala confederație sindicală, CGTP, manifestanții au cerut îmbunătățirea serviciilor publice, a pensiilor și a salariilor, precum și măsuri împotriva creșterii vertiginoase a costurilor locuințelor. Înaintând în sunetul puternic al tobelor, participanții purtau pancarte cu sloganuri precum „Lăcomia lor, mizeria noastră” și „Costul vieții crește, oamenii nu mai pot îndura”.
„Există multe probleme. Salariile, locuințele, costul vieții: este o chestiune de supraviețuire”, a declarat pentru AFP Yolanda Silva, o funcționară publică în vârstă de 43 de ani.
O grevă pe termen nelimitat a cadrelor didactice din regiunea spaniolă Madrid a scos mii de oameni în stradă, demonstranții solicitând îmbunătățirea învățământului public.
Un val verde a inundat străzile Madridului, zeci de mii de profesori, părinți și elevi - purtând tricouri verzi - făcându-și auzite vocile pentru a cere un învățământ public demn. Greva a început miercuri, iar cadrele didactice refuză să revină la cursuri până când revendicările le vor fi îndeplinite - chiar dacă acest lucru înseamnă să rămână fără salariu.
„Vrem mai puțini elevi în fiecare clasă și sprijin pentru profesorii care lucrează cu elevi cu nevoi speciale; aceștia nu beneficiază de sprijinul de care au cu adevărat nevoie”, strigă Cristina Perez, învățătoare, acoperind zgomotul tobelor, al fluierelor și al sloganurilor în favoarea „Învățământului Public”.
„Infrastructura. Avem nevoie de clădiri mai bune în școlile de stat”, afirmă Claudia Saralegui, profesoară de biologie și geografie, întrebată fiind ce anume trebuie schimbat.
Irati Vandrash, o elevă de liceu în vârstă de 16 ani, declară: „Toți banii care ar trebui să meargă către învățământul public sunt, poate, direcționați către cel privat - ceea ce nu ar trebui să se întâmple”.
Întrebată dacă au fost inspirați de proteste similare din școlile franceze, Vandrash răspunde: „Nu vrem să ajungem la o asemenea violență. Deocamdată, vrem să menținem totul pașnic, deși empatizez cu ei”.
Manifestațiile au creat o atmosferă de carnaval pe străzi, cu zeci de toboșari, dansuri și pancarte creative; totuși, revendicările reflectă îngrijorări profunde cu privire la serviciile publice din Madrid.
Cele 17 guverne regionale descentralizate din Spania sunt responsabile pentru domenii-cheie, precum educația și sănătatea. Deși guvernul central stabilește cadrul general și finanțarea, „Comunitățile Autonome” și guvernele regionale sunt cele care furnizează efectiv aceste servicii. Acest lucru o plasează pe președinta conservatoare a regiunii Madrid, Isabel Díaz Ayuso, în centrul disputei.
Ayuso, o figură influentă în opoziția la nivel național, alături de guvernul său condus de Partidul Popular, se confruntă cu acuzații din partea stângii: aceea că subfinanțează serviciile publice și favorizează furnizorii privați.
„Profesorii sunt în grevă, în cazul în care nu ați observat”, a spus Mar Espinar, purtătoarea de cuvânt a Partidului Socialist (PSOE), adresându-i-se lui Ayuso în cadrul unei recente ședințe a parlamentului regional. „Sufocați sistemul de sănătate, iar locuitorii din Madrid nu au acces la locuințe; dar pe dumneavoastră și pe cei ca dumneavoastră nu vă interesează, pentru că puteți ignora suferința din confortul apartamentelor de lux, bucurându-vă de profituri uriașe”.
La Milano, un protest față de războaie și de creșterea costului vieții a început pașnic, dar a degenerat rapid în violențe.
Manifestanți mascați au aruncat cu pietre și bucăți de pavaj spre polițiști, au incendiat baricade și au jefuit magazine.
Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea. Potrivit agenției LaPresse, doi polițiști au fost răniți, iar aproximativ 50 de protestatari, majoritatea minori, au fost reținuți.
Prim-ministrul Giorgia Meloni a condamnat violențele, afirmând că „protestul este un drept, dar incendierea orașelor noastre nu este”. Primarul din Milano, Giuseppe Sala, a recunoscut motivele legitime ale protestelor, dar a subliniat că violența împotriva forțelor de ordine și distrugerile grave sunt inacceptabile. În Bologna, au fost raportate incidente similare, cu aruncări de pietre și altercații între protestatari și poliție.
Doi polițiști au fost răniți, iar cel puțin 40 de protestatari au fost arestați sâmbătă la Milano, după ce o manifestație împotriva costului ridicat al vieții a degenerat în violențe; ciocniri au avut loc, de asemenea, la Bologna și Torino, potrivit relatărilor din presa italiană și a unui sindicat al poliției.
Conform lui Domenico Pianese, secretar general al sindicatului poliției Coisp, grupuri violente au atacat polițiștii cu petarde, pietre și bariere în Piazza Duomo.
Violențele au început după-amiaza, când un marș „Italia in Piazza”, la care participau peste 5.000 de persoane, s-a blocat în apropiere de Via San Tomaso, iar protestatarii au aruncat cu o ploaie de pietre în polițiștii aflați pe Via Broletto. Forțele de ordine au intervenit în forță, coloana de manifestanți s-a rupt în două, iar stațiile de autobuz și ferestrele de la etajele superioare ale unor clădiri istorice au fost avariate.
Ulterior, câteva sute de protestatari s-au regrupat în piața din fața catedralei și au atacat de trei ori cordonul de poliție. Polițiștii s-au retras, iar protestatarii au vandalizat și jefuit un vehicul al carabinierilor și au avariat dube blindate, după care au ocupat piața și zona din jurul monumentului ecvestru, ridicând baricade.
Poliția a recucerit zona folosind gaze lacrimogene și un tun cu apă, iar ultimele grupuri s-au retras spre Piazza San Babila, aruncând cu pietre în baricadele improvizate din mesele cafenelelor.
Mulți dintre protestatari erau tineri îmbrăcați în negru, fără steaguri sau simboluri politice, descriși în relatări drept adolescenți veniți din suburbii.
Deși protestele din Belgia, Italia și Portugalia nu au atins amploarea celor din Franța, ele reflectă o creștere a nemulțumirilor sociale, potrivit profesorului Alberto Alemanno de la HEC Paris Business School, citat de Al Jazeera. „Franța este epicentrul acestei mișcări... și există semne că aceasta se extinde dincolo de granițele franceze”, a spus el.
Alemanno a avertizat că aceste manifestații s-ar putea replica și în alte țări, cum ar fi Grecia, Germania și Austria, unde se observă „stadii incipiente” ale unei mișcări similare, cu mobilizări așteptate în săptămânile următoare. Printre nemulțumirile comune se numără creșterea costului vieții, subfinanțarea educației și incertitudinile privind viitorul tinerilor absolvenți.
Aceste tulburări au loc într-un moment critic pentru Europa, care se pregătește pentru o „superciclu electoral fără precedent” în următoarele 12 luni, cu alegeri programate în Spania, Franța, Italia și Polonia. „Toate aceste proteste și mobilizări vor fi în centrul conversațiilor politice”, a subliniat Alemanno.
Mihai111 18.10.2026, 12:32
Uniunea Europeana este o asociatie artificiala de oligarhi sarlatani care jefuiesc tarile si popoarele membre. Escrocheria asta trebuie sa se incheie. Incalca toate principiile libertatii si suveranitatii tuturor popoarelor care inca mai sunt membre in geografia europeana. Marea Britanie s-a lamurit de mult si a iesit. Doar n-au iesit de fraieri ce erau. Elvetia, Norvegia, Islanda, Monaco, Liechtenstein, Serbia, Andorra nici nu vor sa auda de asa ceva. Gata! Smecheria a rasuflat!
Mastermind2 18.10.2026, 13:16
UE doar ce a mai anuntat 70 miliarde euro pentru Ukraina
IOSlF. 18.10.2026, 13:19
În România nu iese nimeni în stradă. De ce? Din cauza evaziunii fiscale. Toți sunt plini de bani, profesorii din meditații pentru care nu plătesc impozite, medicii din șpăgi, funcționarii de tot felul, polițiștii, vameșii etc.