Scandalul ROBOR: Băncile reclamă un „abuz excesiv”, în timp ce clienții afectați își caută dreptatea în instanță

ARB cere probe concrete și ce norme s-au încălcat

ARB solicită explicit Consiliului Concurenței să prezinte reglementările care ar fi fost încălcate și să clarifice mecanismele prin care s-ar fi produs presupusa distorsionare a pieței. „Considerăm că este necesară menționarea prevederilor concrete care se pretinde că au fost încălcate”, a declarat ARB, subliniind că în prezent nu există dovezi concludente care să susțină acuzațiile.

Asociația subliniază că ROBOR, indicele aflat în centrul scandalului, are un rol esențial în mecanismul de transmisie a politicii monetare și în menținerea stabilității financiare. În plus, ARB consideră că orice intervenție externă care ar afecta funcționarea pieței monetare ar putea aduce atingere autonomiei Băncii Naționale a României (BNR), instituție care are rolul de organizator și supraveghetor al pieței monetare, conform Normei 4/1995 și Regulamentului UE nr. 596/2014.

„O decizie fără precedent” care poate afecta stabilitatea financiară a țării

Considerând acuzațiile nefondate, ARB a făcut apel la toate mijloacele legale pentru a contesta decizia Consiliului. „Această decizie fără precedent la adresa unei părți din infrastructura critică națională reprezintă un abuz excesiv și repetitiv construit pe o interpretare contestabilă a unor mecanisme esențiale de funcționare ale sectorului bancar”, a mai precizat Asociația.

Conform ARB, astfel de măsuri pot afecta nu doar reputația sistemului bancar, ci și stabilitatea financiară a țării și capacitatea statului român de a se finanța. De asemenea, Asociația avertizează că decizia ar putea avea un impact negativ pe termen lung asupra climatului investițional din România, scoțând țara de pe radarul investitorilor internaționali.

Acuzații de instigare și dezinformare

ARB a criticat și comunicarea publică legată de acest caz, considerând că are un caracter populist și poate crea confuzie în rândul clienților. „Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați să declanșeze procese colective pentru a recupera sume, dar băncile beneficiază de prezumția de nevinovăție și instanța nu s-a pronunțat printr-o hotărâre definitivă”, se arată în comunicatul ARB.

Aceasta nu este prima situație în care sectorul bancar din România se confruntă cu acuzații mediatizate. Un precedent similar a fost cazul sancțiunilor aplicate de ANPC pentru modul de calcul al ratelor bancare, măsuri care au fost ulterior infirmate de instanțele de judecată.

Amenda record de 3,7 miliarde de lei și acuzațiile de cartel

Nemulțumirile băncilor vin în contextul în care Consiliul Concurenței a aplicat amenzi istorice în valoare totală de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 700 de milioane de euro) unui număr de zece bănci care operează în România. Acestea au fost sancționate pentru participarea la o procedură de fixare a indicelui ROBOR, rata dobânzii la care băncile se împrumută între ele și elementul central care stă la baza calculării ratelor pentru sute de mii de credite în lei.

Potrivit autorității de concurență, băncile și-ar fi coordonat comportamentul pe piață printr-un schimb de informații confidențiale și strategice referitoare la preț. Acest caz intern este adesea comparat cu uriașul scandal internațional LIBOR din anul 2012, când marile bănci globale au plătit amenzi de miliarde de dolari pentru coordonarea dobânzilor la nivel mondial.

Primele confruntări în instanță: Încercări de blocare a deciziei

Imediat după anunțarea amenzilor, băncile vizate au negat vehement orice înțelegere de tip cartel, iar unele au mutat deja conflictul în sălile de judecată. Instituții financiare majore, precum Raiffeisen Bank și BCR, au solicitat instanțelor suspendarea unor proceduri administrative ale Consiliului Concurenței, cum ar fi deliberările sau redactarea deciziei de motivare a sancțiunilor.

Consiliul Concurenței a acuzat băncile că recurg la „tertipuri avocațești” în premieră istorică pentru a bloca finalizarea investigației, mizând pe faptul că mandatele actualei conduceri a instituției expiră la jumătatea lunii iulie. Până în prezent, Curtea de Apel București a respins acțiunea Raiffeisen Bank ca fiind „inadmisibilă”. De cealaltă parte, băncile se apără susținând că demersurile lor în justiție nu reprezintă o încercare de blocaj, ci o luptă pentru dreptul la apărare și pentru obținerea accesului complet la probele din dosar, acuzând Consiliul că le limitează nejustificat acest drept fundamental.

Despăgubiri pentru clienți și semne de întrebare asupra BNR

Pe lângă litigiile dintre bănci și stat, impactul se resimte acut la nivelul cetățenilor de rând. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat că, în baza unei directive europene transpuse deja în legislația națională, românii cu credite care se consideră prejudiciați de aceste practici anticoncurențiale se pot adresa instanțelor civile pentru a solicita despăgubiri materiale de la bănci. Aceasta deschide ușa pentru un posibil val de procese civile fără precedent în România.

În tot acest peisaj tensionat, rolul Băncii Naționale a României a devenit un important subiect de analiză. Deși Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a recunoscut public încă din luna august a anului 2022 că „băncile au sărit calul” și au dus artificial ROBOR-ul mult peste dobânda-cheie, banca centrală pare să nu fi luat măsuri concrete vizibile pentru a stopa fenomenul.

Analiștii economici subliniază că, din moment ce BNR are obligația legală de a supraveghea și reglementa sistemul financiar pentru a-l menține în siguranță, inacțiunea sa a permis sistemului bancar să opereze defectuos și să prejudicieze milioane de români care dețineau credite.