Scenariul de coșmar al unei invazii rusești: „Armata ucraineană din est ar putea fi devastată în 30-40 de minute”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dacă Rusia decide să dea undă verde unei invazii, armata ucraineană nu ar avea nicio șansă să facă față, fără un ajutor militar din partea Occidentului, admit generalii de la Kiev și analiștii militari citați de New York Times. Președintele Joe Biden încearcă să împiedice acest scenariu, prin mișcări diplomatice, comentatorii avertizează însă că orice concesii oferite Moscovei ar putea fi periculoase, scrie și Associated Press.
Cuprins:
În ziua în care Ucraina aniversa fondarea forțelor armate ucrainene, președintele Vladimir Zelenski și-a pus o cască și o haină militară și a vizitat tranșeele de pe frontul de est, unde a anunțat livrarea de tancuri și vehicule blindate care să ajute unitățile în conflictul cu trupele rusești și cu cele ale separatiștilor susținuți de Moscova.
Aceste arme ar putea ajuta forțele ucrainene în conflictul de uzură care continuă de ani, în ciuda unui armistițiu, dar nu ar cântări prea mult într-un război total ce ar izbucni în cazul unei invazii a trupelor rusești mobilizate în acest moment la graniță.
Ținând cont că Rusia are deja 100.000 de militari dispuși în trei zone de la granița de est a Ucrainei, iar alții sunt gata să se alăture acestei uriașe forțe, chiar și oficialii de la Kiev admit că nu au prea multe șanse de a rezista, fără un ajutor din partea Occidentului.
„Din nefericire, Ucraina trebuie să fie obiectivă în acest moment”, a declarat generalul Kirilo O. Budanov, șeful serviciului militar de informații. „Fără susținerea forțelor occidentale, nu există suficiente resurse militare pentru respingerea unui atac al Rusiei dacă acesta începe”, a adăugat oficialul.
Generalul Budanov a descris un posibil scenariu de coșmar al unei invazii rusești, care ar începe cu raiduri aeriene și atacuri cu rachete ce ar viza depozitele de muniții și trupele din tranșee.
Foarte repede, a spus generalul, armata ucraineană ar fi incapacitată, conducerea ei ar fi incapabilă să coordoneze apărarea și să aprovizioneze linia frontului. După această etapă, responsabilitatea ar cădea exclusiv pe comandanții de pe front.
„Vor rezista atâta vreme cât vor avea gloanțe”, a asigurat Budanov. „Vor putea folosi tot ce au la dispoziție, dar credeți-mă că fără sosirea unor rezerve nu există armată în lume care să poată face față”, a spus generalul.
O diferență uriașă de dotări între cele două armate
În vreme ce Rusia ar fi pregătită militar să lanseze o invazie chiar în ianuarie sau februarie, serviciile ucrainene și occidentale au subliniat că nu există indicii cum că Vladimir Putin ar fi luat o decizie.
Într-o videoconferință cu președintele american Joe Biden, marți, liderul de la Kremlin a respins acuzațiile privind tensionarea situației de la granița ucraineană și a dat vina pe NATO și pe SUA, pentru legăturile militare cu Kievul.
Putin a cerut întreruperea acestei legături și garanții clare cum că Ucraina nu va adera la NATO, în vreme ce Biden a amenințat că în cazul unei invazii, Occidentul ar fi pregătit să impună Rusiei sancțiuni ce i-ar lovi grav economia.
Mobilizarea trupelor rusești la granița ucraineană i-a forțat pe oficialii de la Kiev să accepte un adevăr destul de evident. Concret, serviciile de informații americane au arătat că Moscova are planuri pentru mobilizarea a 175.000 de militari în punctele de graniță.
În acest timp, întreaga armată a Ucrainei are cam tot atâția militari. Forțele Kievului sunt depășite la sol, în aer și pe mare. Ucrainenii au doar 200 de aeronave militare, inclusiv cele destinate transportului, mai puține decât cele mobilizate de Rusia la graniță.
Forțele Rusiei includ submarine și fregate înarmate cu rachete de croazieră, dar și unități terestre echipate cu rachete balistice Iskander-M, în vreme ce Ucraina nu are sisteme serioase de apărare antirachetă.
Doar rachetele rusești ar putea anihila o parte a armatei ucrainene în mai puțin de o oră, a explicat Robert Lee, veteran al pușcașilor marini și doctorand la King’s College în Londra, citat de New York Times.
„Dacă Rusia vrea cu adevărat să își folosească capabilitățile convenționale, atunci ar putea produce pagube masive într-o perioadă foarte scurtă de timp. Ar putea devasta armata ucraineană din est foarte repede, în 30-40 de minute”, a explicat expertul.
Susținere americană pentru o redresare militară
E adevărat că armata ucraineană nu se mai află în poziția slabă din 2014. Atunci, forțele de elită ale Rusiei au putut prelua controlul Peninsulei Crimeea fără să tragă un singur foc de armă. Când separatiștii susținuți de Moscova au preluat controlul în regiunea de est, Donbas, Ucraina a fost nevoită să se bazeze pe brigăzile de voluntari.
Armata ucraineană și-a revenit în timp și a reușit, în cele din urmă, să izoleze conflictul în est. A făcut-o cu sprijinul aliaților occidentali. Doar SUA au oferit 2,5 miliarde de dolari în ajutor militar care include drone și echipamente de comunicații și supraveghere.
În noiembrie, SUA au livrat în jur de 88 de tone de muniție, parte a unui pachet de asistență militară în valoare de 60 de milioane de dolari.
Miercuri, președintele Biden a exclus o eventuală intervenție a forțelor americane pentru susținerea Ucrainei. Dar în Ucraina există deja mai bine de 150 de militari americani - o combinație de reprezentanți ai forțelor speciale și Gărzii Naționale - care îi ajută pe ucraineni, potrivit surselor din Pentagon citate de New York Times.
De fapt, mai multe state NATO au trimis în Ucraina militari care ajută la instruirea trupelor locale.
În timpul administrației lui Donald Trump, armata ucraineană a primit pentru prima dată rachete antitanc Javelin. Însă ucrainenii nu le-au folosit pe front, parțial din dorința de a nu antagoniza și mai mult Rusia. Administrația Biden a continuat să livreze aceste rachete.
Într-un interviu acordat Radio Europa Liberă luna aceasta, generalul ucrainean Oleksandr Pavliuk, comandantul forțelor de pe frontul de est, a spus că rachetele au fost deja trimise pe front.
Un alt oficial militar ucrainean, vorbind sub acoperirea anonimatului, a confirmat că rachetele au ajuns pe front acum o lună, dar că nu au fost încă folosite. „Rachetele Javelin sunt aici și dacă inamicii noștri vor trimite tancurile, le vom folosi”, a spus oficialul. Între timp, administrația Biden a evitat să spună cu exactitate ce ajutor militar ar mai putea trimite Kievului.
Semne de întrebare privind diplomația lui Biden
În conferința video cu Putin, de marți, Biden l-a privit pe omologul său în ochi și i-a spus că SUA sunt pregătite acum să facă ce nu au făcut în 2014, potrivit consilierului pe securitate națională Jake Sullivan.
Dar în același timp, Biden s-a oferit să se implice într-o formulă diplomatică pentru a debloca negocierile privind situația din Donbas și pentru a oferi Rusiei asigurări că nu trebuie să se simtă amenințată.
În Donbas, analiștii spun că Washingtonul ar putea cere Kievului să acorde regiunii separatiste o formă de autonomie, asta în condițiile în care oricum zona este controlată de facto de separatiștii susținuți de Moscova.
Dar există multe întrebări. Ce formă va avea această autonomie? Va prelua Kievul controlul asupra graniței de est după acest pas?
Biden va trebui, de asemenea, să găsească o cale de mijloc în privința aderării Ucrainei la NATO. Rusia a cerut în mod clar garanții că acest lucru nu se va întâmpla. Aderarea Kievului este oricum, în cel mai bun caz, un scenariu pentru un viitor îndepărtat.
Dar Biden va fi nevoit să convingă Kievul să facă o serie de concesii fără să pară că a cedat în fața lui Putin, scrie Associated Press.
Mai mulți comentatori au avertizat că tentativa președintelui american de a face acești pași pentru a oferi asigurări Rusiei s-ar putea dovedi periculoasă.
De aceea, Biden a vorbit în ultimele zile atât cu Zelenski, cât și cu oficialii europeni pentru a-i asigura că SUA nu vor negocia cu Rusia o înțelegere fără acordul aliaților.
De ce se tem aliații europeni, în special cei din est? Multe țin de natura negocierilor, a explicat pentru revista Foreign Policy Lauren Speranza, director pentru Apărare și Securitate Transatlantică la Centrul pentru Analiză Politică Europeană. Mai exact, est-europenii se tem că vor fi lăsați în afara discuțiilor care i-ar putea afecta în mod direct.
Apoi, scrie revista, există temeri existențiale, cum ar fi cea că SUA vor oferi Rusiei un drept de veto asupra viitoarei extinderi a NATO, mai ales că Washingtonul ar prefera probabil să se concentreze pe problema Chinei, noua prioritate de politică externă americană.
„Est-europenii nu vor ca SUA să capituleze în fața solicitărilor Rusiei pentru a calma această problemă, cu scopul de a se concentra pe alte chestiuni, neglijând problemele europene de securitate”, a spus Speranza.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
