Ancheta în dosarul „10 august” a fost reluată acum de către Secția Militară a Parchetului General, după ce unul dintre protestatari, Ioan Crăciuneanu, a obținut în instanță redeschiderea dosarului închis inițial de DIICOT, a anunțat ONG-ul Declic, într-un comunicat de presă.
Foștii șefi ai Jandarmeriei au fost deja citați la Parchet, unde le-au fost aduse la cunoștință, oficial, acuzațiile, și puși sub urmărire penală pentru abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participație improprie la fals și la uz de fals.
„La exact un an de la redeschiderea dosarului, vedem primii pași concreți făcuți în anchetă. Pe lângă punerea sub acuzare a celor care au coordonat violențele jandarmilor din 10 august, procurorii au început și audierile martorilor. Ancheta aceasta trebuie să fie un semnal clar că justiția încă mai funcționează, dar și că Jandarmeria nu poate fi folosită ca un instrument de represalii supus politicului. Vinovații trebuie să răspundă. Sperăm doar ca și cercetările să nu se împotmolească iar”, a declarat Cătălina Hopârteanu, campaigner la Declic.
Cine sunt acuzați
Pe 10 august 2018, demonstrațiile antiguvernamentale desfășurate în Piața Victoriei din București s-au transformat în violențe fără precedent. Aproximativ 500 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce Jandarmeria a folosit gaze lacrimogene contra protestatarilor.
Aproape 70 au ajuns la spital. Au fost şi jandarmi care au necesitat îngrijiri medicale. Cel mai cunoscut caz a fost cel al Ştefaniei Nistor, care a fost lovită cu pumnii şi picioarele într-o busculadă, apoi i s-a furat pistolul din dotare.
Peste 700 de persoane au depus plângeri penale după ce au fost agresate sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.
Dosarul a fost clasat parțial în iulie 2020, rămânând în cercetare doar câteva abuzuri punctuale ale jandarmilor.
În iulie 2021, dosarul „10 august” a fost redeschis, iar în motivarea deciziei, transmisă de instanță pe 4 iunie, judecătorul Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a argumentat că DIICOT a clasat dosarul fără să audieze victime sau suspecți și nu a solicitat probe pe care le avea la îndemână.