Sindicatele și magistrații au găsit mai multe hibe la legea salarizării. Bogdan Hossu: „Lipsesc multe funcții, unele sunt echivalente, dar salariile nu sunt identice”

Aceștia cer ca baza să fie salariul minim garantat în plată, nu un indicator artificial care trebuie adoptat an de an de către Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor.

De asemenea, acuză că, deși multe funcții sunt considerate echivalente, acestea nu au coeficienți identici, astfel că nici salariile nu sunt identice.

Mai mult, acesta susține că demnitarii sunt principalii câștigători ai legii, nu personalul de execuție, cum ar fi fost normal.

Concomitent, sindicaliștii cer ca decidenților să nu se acorde sporuri și acuză că lipsesc multe funcții.

În fine, aceștia cer ca legea să se aplice și pentru Banca Națională a României (ASF), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE).

Lista lui Hossu

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, are o listă cu șapte cerințe:

1) baza 1 să fie salariul minim pe economie garantat în plată
2) toate instituțiile să intre, deci BNR, ASF, ANRE, cel mult să fie exceptat doar BNR
3) coeficienții acordați funcțiilor politice să fie de la coeficientul 7 până la 8
4) decidenților să nu li se acorde sporuri
5) lipsesc multe funcții
6) deși unele funcții sunt echivalente, acestea nu au corespondent în coeficienți identici
7) fiind aplicată de la 1 ianuarie 2027, înseamnă că salariul minim pe economie se îngheață, pedeapsa colectivă pentru lucrătorii din economie, în contextul unei inflații de 11%.

BNR, ASF și ANRE sunt autorități independente, iar acestea sunt și în acest moment separate de veniturile bugetarilor deoarece limitarea veniturilor pentru personal poate fi considerată o imixtiune politică, iar legislația europeană interzice acest lucru.

Ce se întâmplă cu veniturile după 2031?

Proiectul de lege prevede că bugetarii ale căror salarii ar urma să scadă conform noii legi vor primi o diferență salarială compensatorie până la 31 decembrie 2031.

Practic, salariile îngheață la nivelul actual.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a garantat din nou luni că veniturile bugetarilor nu vor scădea și că legea trebuie aplicată fără modificări timp de cinci ani, altfel, România trebuie să înapoieze banii europeni.

„Diferența tranzitorie”, o nebuloasă

Însă articolele privind diferența tranzitorie vorbesc de „salariu lunar”, nu de venit. În diferența salarială compensatorie nu se includ sporurile salariale pentru activitatea cu fonduri europene și nici nu intră în calculul de 20%, cât vor fi maxim sporurile.

Sindicaliștii au acuzat deja Guvernul că veniturile vor scădea pe net pentru o serie de categorii de angajați. Aceștia arată că salariul de bază nu este același lucru cu venitul salarial încasat în mână.

De asemenea, nu se știe ce se întâmplă după 2031 cu diferența compensatorie.

Sindicatele și magistrații au găsit mai multe hibe la legea salarizării. Bogdan Hossu: „Lipsesc multe funcții, unele sunt echivalente, dar salariile nu sunt identice”

Exemplu de calcul la profesori

Cartel Alfa a făcut și un calcul, care arată că la final, un profesor preuniversitar va avea un salariu brut mai mic.

Un profesor cu gradul didactic I și cu 25 de ani vechime în învățământ din mediul urban câștigă în prezent 12.323 de lei brut, bani în care sunt cuprinse sporul de suprasolicitare neuropsihică și sporul de dirigenție.

După noua lege a salarizării, profesorul de gradul didactic I și 25 de ani vechime în învățământ va câștiga 12.043 de lei brut, potrivit calculului. Diferența de 280 de lei reprezintă dirigenția și sporul de suprasolicitare neuropsihică, ce nu mai intră în calculul salariului.

Sporul de zonă izolată scade de la 20% la 15%

Un profesor cu gradul didactic I și 25 de ani vechime dintr-o zonă rurală izolată câștigă în prezent 14.376 lei, bani în care este cuprins și sporul de zonă izolată. Acest spor este în prezent 20% din salariul de bază. Dar propunerea de lege a salarizării arată că acest spor va scădea la 15% de la 1 ianuarie 2027.

Așadar, după ce noua lege a salarizării va intra în vigoare, același profesor din rural va câștiga un salariu de 13.849 lei. Diferența de 526 de lei mai puțin reprezintă sporul de zonă izolată, sporul de suprasolicitare neuropsihică și dirigenția.

Magistrații acuză „soluții absurde”

Concomitent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acuză că noua lege reduce veniturile magistraților și „vor submina definitiv funcţionarea justiţiei”.

Consiliul susţine că proiectul legii salarizării unitare conţine prevederi care „diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităţilor publice” pe care judecătorii şi procurorii le au.

Legea elimină 87 din cele 151 de sporuri care există la acest moment în sistemul bugetar, potrivit Ministrului Muncii.

„Se urmăreşte o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv «diferenţa salarială tranzitorie» ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate”, acuză instituția.

Scad salariile la promovare?

Consiliul dă ca exemplu cazul unui magistrat care promovează la o instanţă sau un parchet superior sau cea a personalului care intră pe o treaptă superioară de vechime, susţinând că, într-un astfel de caz, „consecinţa absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale”.