Singurul om care contează de la Summitul NATO: „Va putea spune că a forțat națiunile europene să acționeze”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a stabilit deja „meniul” pentru summitul NATO de la Haga. Scopul este de a evita o dispută cu Statele Unite, cel mai puternic membru al Alianței Nord-Atlantice.
Cuprins:
Trump i-a acuzat pe aliații europeni că datorează SUA „sume uriașe de bani”
Președintele american Donald Trump vrea un angajament de creștere a cheltuielilor de apărare ale aliaților europeni și exact asta va primi. Totuși, vor exista compromisuri inevitabile, conform BBC.
Summitul nu va reuși să rezolve neînțelegerile dintre liderul de la Casa Albă și aliații europeni privind comerțul, Rusia și conflictele din Orientul Mijlociu. Donald Trump, cunoscut pentru sloganul „America pe primul loc”, nu este un susținător al organizațiilor internaționale.
El a criticat NATO, punând sub semnul întrebării fundația sa de apărare colectivă. În timpul primului său mandat, la primul summit NATO, Donald Trump a acuzat aliații europeni că nu cheltuiesc suficient și că datorează SUA „sume uriașe de bani”.
Acest mesaj a rămas constant în discursul său.
Mark Rutte, care are o relație strânsă cu președintele american Donald Trump, a depus eforturi considerabile pentru a-i oferi acestuia o victorie. Summitul NATO se va desfășura la Forumul Mondial din Haga, iar discuțiile vor fi restrânse la trei ore.
Summitul NATO din 24 iunie este considerat cel mai costisitor din istoria Alianței
Mai mult, declarația finală va fi redusă la cinci paragrafe, aparent la cererea președintelui SUA.
Donald Trump, unul dintre cei 32 de lideri ai alianței occidentale, va participa alături de șefi din peste 12 țări partenere. Poliția olandeză a pregătit cea mai mare operațiune de securitate pentru acest eveniment, considerat cel mai costisitor din istoria NATO, cu un buget de 183,4 milioane de euro.
Unii au sugerat că scurtarea summitului este legată de aversiunea lui Trump față de întâlnirile lungi. Totuși, un summit mai scurt ar putea masca diviziunile interne.
Ed Arnold, de la grupul de reflecție Rusi, a declarat că Trump preferă să fie în centrul atenției și anticipează că va putea susține că a forțat națiunile europene să acționeze. De fapt, Donald Trump nu este primul președinte al SUA care critică cheltuielile de apărare ale aliaților, însă a avut mai mult succes decât predecesorii săi.
Țările care au început să-și crească cheltuielile de apărare
Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, a recunoscut că unele guverne europene sunt nemulțumite de modul în care liderul de la Casa Albă le-a cerut aliaților să aloce 5% din PIB pentru apărare.
Europa contribuie cu doar 30% la cheltuielile militare totale ale NATO. Volker susține că mulți europeni acceptă acum că „trebuia să facem acest lucru, chiar dacă este regretabil că a fost nevoie de un astfel de șut”.
Unele țări europene, precum Polonia, Estonia și Lituania, au început deja să-și crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, fiind vecine cu Rusia. Presiunea nu vine doar din partea SUA, invazia Ucrainei a determinat un răspuns.
Cu toate acestea, mulți membri NATO întâmpină dificultăți în atingerea noilor obiective. Câțiva nu au atins nici măcar ținta de 2% stabilită acum mai bine de 10 ani. Compromisul propus de Mark Rutte prevede ca aliații să-și majoreze cheltuielile de apărare de bază la 3,5% din PIB, plus 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate.
Avertismentul lansat de Mark Rutte
Chiar dacă noul obiectiv de cheltuieli este aprobat, unele țări ar putea să nu-l atingă până în 2032 sau 2035. Premierul spaniol Pedro Sanchez l-a numit deja nerezonabil și contraproductiv. În Marea Britanie, Keir Starmer nu a precizat când va atinge ținta de 3% din PIB pentru apărare, menționând doar că este o ambiție. Totuși, având în vedere politica britanică de a plasa NATO în centrul apărării, Starmer va trebui să susțină planul.
Pericolul, notează sursa citată, este ca solicitarea de creștere a cheltuielilor să fie percepută ca fiind arbitrară sau doar o cedare la presiunea SUA. Acest lucru este influențat și de planurile NATO privind răspunsul la un posibil atac rusesc. Secretarul general al Alianței a avertizat că Rusia ar putea ataca o țară NATO în următorii cinci ani.
Planurile de apărare ale NATO sunt secrete, dar Rutte a subliniat nevoia de o creștere cu 400% a apărării antiaeriene și antirachetă, precum și de mai multe vehicule blindate și muniție. Majoritatea statelor membre, inclusiv Marea Britanie, nu-și respectă angajamentele față de NATO.
Suedia are de gând să-și dubleze armata, iar Germania - să-și crească numărul de trupe cu 60.000.
