Sorgenfri, mahalaua românească din mijlocul orașului Malmo! Demolarea taberei de romi din Malmo, urmărită de jurnaliștii de la Expressen

Autorităţile nu au intervenit doi ani

Unii dintre cei aciuaţi lucrau la reciclarea plasticului, dar cei mai mulţi cerşeau, furau sau se prostituau fără ca autorităţile să intervină. Majoritatea erau din Târgu Jiu, Craiova sau Râmnicu Vâlcea. Reprezentanţii consiliului comunal împărţeau prezervative prostituatelor. Ca să le pună beţe în roate, poliţiştii le ţineau clienţii de vorbă.
Le povesteau despre comerţul de sex ca la ora de dirigenţie şi le aminteau despre legile prostituţiei până când clientul doritor se ruşina şi pleca acasă. De cele mai multe ori însă, doritorii de partide de sex scurte la colţul unei benzinării sau într-o maşină spuneau că o cunosc pe fată şi că e dreptul lor să fie acolo.
Pe 1 noiembrie 2015, buldozerele au intrat în mahala şi au pus la pământ cocioabe provizorii, construite din paleţi şi foi de cort, poliţiştii au evacuat familii întregi îngrămădite în maşini sau în rulote. În acţiunea care a durat trei zile au fost ridicate câteva sute de kilograme de mâncare, mai multe pungi pline cu pistoale şi gloanţe, medicamente, mobilă.

Zona devenise insalubră

Toate acestea se întâmplau sub privirile satisfăcute ale localnicilor din zonă, care aşteptau de multă vreme această acţiune. Din cauza mahalalei de aici, renunţaseră să mai iasă la plimbare, restaurantele îşi pierduseră clienţii, iar numărul infracţiunilor crescuse alarmant.
În plus, locatarii petreceau aproape în fiecare seară cu alcool şi muzică gălăgioasă, indiferent dacă aveau sau nu motive, iar uneori îşi ţineau tot aici şi staborurile. Acum, mahalaua Sorgenfri nu mai există, iar terenul de sub ea a fost arat şi e acum gol.
Treisprezece dintre cei care au locuit în tabără îşi vor petrece Sărbătorile de Iarnă în România, după ce “au acceptat invitaţia” autorităţilor de a primi călătorii plătite spre casă.

Recomandări

Cum a motivat Curtea Constituțională anularea alegerilor prezidențiale: „Statul are o responsabilitate de a preveni interferențe în procesul electoral”

Romii şi-au mutat şatra în alt oraş

Ceilalţi s-au mutat într-o parcare din Lund, unde practic au început să cerşească la patron. Teoretic, liderul lor, Joakim Mănsson Bengtsson, care i-a primit aici, face parte din consiliul comunal din partea Partidului Ecologist, este membru în serviciile sociale şi conduce un proiect finanţat de comună pentru cerşetorii romi din Lund, care acceptă şi donaţii.
Practic, acesta le închiriază romilor rulote în parcare, le-a făcut un regulament de ordine interioară şi l-a scris în limba română peste tot.

Plătesc chirie din banii cerşiţi

La ora 8.00 dimineaţa, suedezul vine să descuie porţile parcului de rulote, iar cerşetorii săi pleacă la “muncă”. La ora 17.00, porţile se descuie din nou, când aceştia se întorc.
Joakim Mănsson Bengtsson susţine că aceştia închiriază un loc sigur pentru dormit şi nu este pentru şederea pe timpul zilei, plus că ar fi “o măsură de siguranţă împotriva atacurilor din partea rasiştilor”.
Iar romii acceptă, pentru că iarna e aproape, iar o furtună de zăpadă în Malmo i-a învăţat că aici nu se poate dormi în cort din celofan.
Citește mai multe aici

Urmărește-ne pe Google News