Statele Unite se apropie de o recesiune, cu concedieri în masă, avertizează un economist de top

Evaluarea sa vine într-un moment în care ritmul angajărilor încetinește, șomajul crește – mai ales în rândul celor mai vulnerabili -, iar anunțurile de concedieri se înmulțesc.

La un pas de o recesiune a pieței muncii

Potrivit lui Zandi, următorul pas este deja conturat: „Dacă vom observa o creștere clară a concedierilor”, a declarat el pentru Fortune, „vom intra fără îndoială într-o recesiune a pieței muncii”.

El și-a formulat concluziile înainte de publicarea raportului JOLTS – întârziat de guvern – însă datele oficiale confirmă, în mare, declinul observat în statisticile private: numărul locurilor vacante a crescut doar marginal din vară și rămâne mult sub nivelurile atinse în perioada de vârf din timpul pandemiei.

În același timp, disponibilizările s-au majorat ușor, iar rata demisiilor a scăzut, semnalând că angajații sunt tot mai reticenți în a-și părăsi locurile de muncă.

Angajările au rămas la 3,2% – un procent care indică o piață a forței de muncă stabilă, dar stagnantă, caracterizată prin „angajări și concedieri puține”.

Firmele mici sunt cele mai afectate

Indicatorii privați descriu însă o răcire mai vizibilă: raportul ADP pentru noiembrie arată că angajatorii privați au eliminat 32.000 de locuri de muncă, cea mai mare scădere din ultimii doi ani.

Impactul a fost masiv asupra firmelor mici, care au pierdut 120.000 de posturi, în timp ce companiile mari au continuat să recruteze.

Pentru Zandi, acest dezechilibru nu este întâmplător. El îl leagă de o ruptură apărută la începutul anului, după intensificarea disputelor comerciale.

Firmele mici, cu resurse financiare limitate, nu pot absorbi la fel de ușor creșterea costurilor, astfel încât ajustarea masei salariale este adesea singura lor soluție. Aceasta generează primele fisuri în piața muncii, care se extind apoi spre înghețarea angajărilor și, în faze ulterioare, spre concedieri mai ample.

Se anunță concedieri masive

Dacă ADP oferă o imagine a prezentului, datele de la Challenger, Gray & Christmas prefigurează ce ar putea urma: companiile au anunțat 1,1 milioane de concedieri în acest an — o cifră depășită doar în 2020 și în perioada critică a Marii Recesiuni.

Deși nu toate aceste concedieri vor afecta SUA, Zandi subliniază că volumul lor este relevant deoarece reflectă planificări făcute cu luni înaintea implementării.

El observă și o nepotrivire tot mai evidentă între creșterea anunțurilor de concedieri și nivelul foarte scăzut al cererilor de șomaj, explicabilă posibil prin faptul că disponibilizările inițiale afectează angajați cu venituri mari, care beneficiază de compensații sau întârzie depunerea cererilor de ajutor de șomaj.

Presiunea se intensifică și în segmente ale pieței muncii sensibile la schimbări macroeconomice: șomajul în rândul tinerilor și al lucrătorilor de culoare crește, iar industrii dependente de muncitori născuți în străinătate – construcții, logistică, agricultură – se confruntă cu o reducere a forței de muncă pe fondul deportărilor.

Impactul inteligenței artificiale

În paralel, primele studii privind impactul inteligenței artificiale arată restructurări în recrutarea pentru pozițiile de bază din tehnologie și servicii informaționale – un fenomen pe care Zandi îl consideră subestimat în statisticile oficiale.

Aceste tendințe compun o piață a muncii care se slăbește treptat, dar structural. Ceea ce a împiedicat până acum o contracție clară este menținerea nivelului ridicat al cheltuielilor în rândul gospodăriilor cu venituri mari, alimentate de câștigurile bursiere, inclusiv cele provenite din boomul AI.

Acest contrast evidențiază „economia în formă de K”, unde consumatorii înstăriți sunt protejați de dinamica piețelor financiare, în timp ce lucrătorii cu venituri mici și medii resimt presiuni crescute.

Zandi avertizează că gospodăriile cu venituri mici și medii funcționează deja la limită, iar deteriorarea suplimentară a angajărilor le-ar putea forța să-și reducă drastic cheltuielile, ceea ce ar putea transforma actuala încetinire în recesiune.

Rezerva Federală dezbate o posibilă reducere a dobânzii

Pe acest fundal, Rezerva Federală dezbate o posibilă reducere a dobânzii, conștientă de riscul ca piața muncii să se deterioreze mai rapid la începutul lui 2026. Șansele unei reduceri sunt de aproximativ 90%, conform CME FedWatch.

Economiștii prevăd o tăiere destul de agresivă, fără a semnala însă un ciclu prelungit de relaxare, dat fiind că FOMC este puternic divizat între cei care prioritizează riscurile de șomaj și cei care cred că economia rămâne suficient de robustă pentru a evita măsuri majore.

Fed trebuie să formuleze o strategie care să recunoască semnalele de slăbire ale pieței muncii, dar fără a presupune că situația impune deja o reacție drastică.

Pentru Zandi, îngrijorarea este imediată: că scăderea observată în salariile firmelor mici, creșterea anunțurilor de concedieri și tensiunile demografice ar putea converge curând în valul de concedieri pe care îl anticipează. „Dacă nu suntem deja într-o recesiune a pieței muncii, suntem foarte aproape”, afirmă economistul de top.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE