Adevărul din spatele hărților lumii și erorile care ne schimbă percepția asupra Pământului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Adunarea Generală a ONU tocmai a votat cu o majoritate zdrobitoare pentru înlocuirea hărții predominante a lumii cu una care reflectă mai exact dimensiunea reală a continentelor, în special Africa, comentează BBC.
Rezoluția, intitulată „Corectarea hărții”, își propune să remedieze discrepanța de pe harta Mercator, în care continentul african este prezentat ca având o dimensiune similară cu cea a Groenlandei, chiar dacă în realitate este de aproximativ 14 ori mai mare.
Inițiatorii rezoluției propun promovarea unei noi hărți, Equal Earth, care reprezintă mai bine dimensiunile reale ale maselor de uscat, dar și această hartă are propriile probleme.
De-a lungul anilor au existat multe încercări de a rezolva problema reprezentării cu exactitate a suprafeței unei sfere pe un dreptunghi plat, fiecare cu propriile avantaje și dezavantaje.
Harta Mercator
Harta Mercator, utilizată acum pe scară largă, a fost creată în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, cu scopul de a-i ajuta pe marinarii europeni să navigheze pe oceane.
„El dorea ca o linie dreaptă trasată pe hartă să arate ca o linie dreaptă în realitate dacă urmai direcția unei busole. Asta și-a propus să facă”, explică profesorul de cartografie James Cheshire de la University College London.
Pentru a menține acele unghiuri corecte pe o hartă plană, Mercator a trebuit să întindă liniile mai mult pe măsură ce se îndepărtau de ecuator spre poli.
Harta sa se adaptează curburii Pământului, făcând ca țările din apropierea ecuatorului să pară mult mai mici decât sunt în realitate, iar țările mai apropiate de poli să pară întinse.
Această distorsiune este rezultatul imposibilității de a reprezenta cu exactitate suprafața unui glob pe o hartă bidimensională.
După mai bine de 450 de ani, creația lui Mercator încă stă la baza multor hărți pe care le vedem în sălile de clasă, la televizor și online, inclusiv pe Google Maps.
Dar criticii hărții Mercator spun că există un efect psihologic în a vedea unele locuri ca fiind mai mici decât sunt în realitate și altele ca fiind mai mari, deoarece instinctiv considerăm lucrurile mai mari ca fiind mai importante.
În opinia geografului kenyan Kioko Muendo, acest lucru a minimalizat implicit resursele vaste ale Africii, populația și oportunitățile de investiții.
„Hărțile sunt mai mult decât simple ghiduri pentru călători - ele modelează modul în care regiunile sunt percepute politic și economic”, a afirmat el pentru BBC.
Harta Equal Earth
Harta Equal Earth își propune să rezolve această problemă. Proiecția fost dezvoltată de o echipă de cartografi în 2018 pentru a prezenta mai precis dimensiunea și forma maselor de uscat. A fost inspirată din proiecția Robinson, care datează din 1963.
Uniunea Africană a adoptat această hartă în februarie, iar acum vrea să o popularizeze pe plan global.
Totuși, această hartă sacrifică liniile drepte care au făcut proiecția Mercator perfectă pentru navigare și nu poate fi utilizată pentru măsurarea distanței reale dintre diferite locuri.
„Poți păstra aria, sau poți păstra forma, sau poți păstra distanța și direcția, dar nu totul deodată perfect, pentru că altfel te-ai întoarce la o sferă”, spune profesorul Cheshire.
Harta Peters
Harta lumii Peters a fost concepută de istoricul german Arno Peters la începutul anilor 1970. Această hartă dreptunghiulară se bazează pe proiecția cartografului scoțian James Gall în 1855.
Proiecția sacrifică precizia formei în favoarea preciziei scării. Astfel, regiunile polare sunt comprimate, în timp ce porțiunile din apropierea ecuatorului sunt întinse.
Acest lucru rezolvă problema dimensiunii Groenlandei vs. Africa, permițând celor care o utilizează să își facă o idee despre dimensiunea comparativă a diferitelor mase de uscat, păstrând în același timp liniile drepte de longitudine și latitudine.
Cu toate acestea, harta distorsionează sever formele maselor de uscat ale Pământului, făcându-le să pară ușor denaturate.
În plus, liniile drepte de pe harta Peters nu reprezintă direcții constante reale ale busolei și, prin urmare, sunt inutile pentru navigație.
