Livetext Război în Iran, ziua 100. Teheranul a lansat primele rachete balistice spre Israel după două luni de pauză

Armata israeliană a anunțat că a detectat și interceptat duminică seară două rachete balistice lansate din Iran către nordul țării, marcând primul atac de acest gen înregistrat după mai bine de două luni de acalmie.

În timp ce sirenele de alertă au început să sune în localitățile din nord, Forțele de Apărare ale Israelului au avertizat populația cu privire la riscul unor noi valuri de rachete îndreptate spre teritoriul național.

Ca reacție imediată la această escaladare gravă a tensiunilor, o sursă oficială a confirmat că premierul Benjamin Netanyahu a convocat de urgență o reuniune de securitate cu liderii militari.

Donald Trump a dezvăluit duminică că Teheranul a acceptat să nu dețină arme nucleare, discuțiile actuale concentrându-se pe eliminarea unei breșe legislative din viitorul acord. Trump a explicat că a insistat personal ca textul să interzică explicit nu doar dezvoltarea, ci și cumpărarea sau achiziționarea de tehnologie nucleară din exterior.

Deși liderul de la Casa Albă a prezentat această concesie ca pe un succes major al negocierilor sale, jurnaliștii notează că angajamentul nu este de fapt o noutate, o formulare similară prin care Iranul se obliga să nu caute, să nu dezvolte și să nu achiziționeze arme nucleare existând deja în acordul istoric JCPOA din 2015.

Adjunctul ministrului de externe al Iranului, Kazem Gharibabadi, a respins categoric planul Statelor Unite de a redirecționa activele iraniene blocate către aliații din Golf pentru acoperirea daunelor de război.

Oficialul de la Teheran a avertizat că fondurile țării sale nu sunt „pradă de război” pentru Washington și a subliniat că orice confiscare fără acordul guvernului iranian reprezintă o încălcare a dreptului internațional, care va atrage o replică pe măsură din partea Iranului.

La împlinirea a 100 de zile de la izbucnirea războiului cu Iranul, președintele Donald Trump a oferit un interviu extins pentru emisiunea „Meet the Press” de la NBC, în care a subliniat că cei 50.000 de soldați americani vor rămâne mobilizați până la finalizarea completă a conflictului, considerându-i în afara oricărui pericol. Trump s-a arătat deschis unei intervenții militare pentru securizarea și distrugerea stocului nuclear iranian în lipsa unui acord, dar a nuanțat abordarea diplomatică menționând că noul lider suprem de la Teheran, Mojtaba Khamenei, este mai rațional decât predecesorul său.

În ceea ce privește extinderea conflictului din Orientul Mijlociu, liderul de la Casa Albă a declarat că și-ar dori ca Israelul să execute atacuri mai chirurgicale împotriva grupării Hezbollah din Liban, unde bilanțul victimelor civile este în continuă creștere.

De asemenea, Trump a respins ferm criticile potrivit cărora și-ar fi încălcat promisiunile din campania electorală de a evita noi războaie, argumentând că nu a garantat niciodată o pace absolută și că tocmai de aceea a investit masiv în consolidarea celei mai puternice armate din lume.

La jumătatea interviului, Donald Trump a facut-o „proastă” pe jurnalista Kristin Welker, s-a ridicat și a plecat de la interviu

OPEC+ a aprobat duminică o nouă creştere a cotelor de producţie de petrol, a patra în tot atâtea luni, în pofida faptului că războiul dintre Statele Unite şi Iran continuă să limiteze exporturile mai multor state membre. Grupul a decis majorarea ţintelor de producţie cu 188.000 de barili pe zi, începând din luna iulie, transmite CNBC.

Decizia vine într-un context dificil pentru piaţa petrolului. Conflictul din Orientul Mijlociu a redus fluxurile de ţiţei prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, provocând o criză majoră de aprovizionare. Mai mulţi producători din Golf, inclusiv Arabia Saudită, nu au reuşit să îşi onoreze integral livrările către clienţi de la sfârşitul lunii februarie.

Situaţia OPEC+ a fost complicată suplimentar de retragerea Emiratelor Arabe Unite din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, după aproape şase decenii de apartenenţă, citează News.ro.

Statele Unite și Iranul își doresc menținerea armistițiului și evitarea unui război total, în ciuda neînțelegerilor majore legate de ridicarea sancțiunilor și activele blocate. Potrivit analistei Dania Thafer, de la Gulf International Forum, negocierile stagnează din cauza lipsei de încredere, Teheranul cerând eliberarea fondurilor în avans, în timp ce Washingtonul condiționează acest pas de acțiuni concrete și progresive.

Președintele Donald Trump a respins acuzațiile că și-ar fi încălcat promisiunea electorală de a ține SUA departe de noi conflicte militare, afirmând că nu a garantat niciodată absența totală a războiului.

În cadrul unui interviu pentru NBC, Trump a justificat intervențiile din Iran și Venezuela prin necesitatea de a neutraliza rapid amenințările nucleare și de securitate, subliniind că aceste operațiuni sunt de scurtă durată în comparație cu războaiele din trecut precum cele din Irak sau Vietnam.

Președintele Donald Trump a afirmat că este deschis să trimită forțe americane pentru a prelua și distruge stocul de uraniu îmbogățit al Iranului, preferând însă ca acest lucru să se facă în baza unui acord bilateral.

În cadrul unui interviu pentru NBC, Trump a avertizat că, în lipsa unei înțelegeri diplomatice, SUA vor interveni „extrem de dur” pe cale militară pentru a securiza arsenalul nuclear, subliniind că acțiunea va avea loc doar în condiții de siguranță pentru soldații americani.

Naționala de fotbal a Iranului a aterizat în Mexic pentru Cupa Mondială din 2026, în contextul unui scandal diplomatic major provocat de refuzul Statelor Unite de a acorda vize pentru 15 membri ai staff-ului administrativ și tehnic, potrivit Le Monde.

Deși jucătorii au primit permisiunea de a intra în SUA, unde vor disputa meciurile din grupe, Teheranul a acuzat Washingtonul de tratament discriminatoriu și a cerut intervenția FIFA, marcând o premieră istorică în care o țară gazdă primește echipa unui stat cu care se află în război.

Pentagonul a ridicat la cel mai înalt nivel alerta în privința activităților serviciilor israeliene de informații, suspectate că sunt interesate de „procesul decizional” din cadrul administrației Trump, relatează AFP.

Ridicarea alertei în privința serviciilor israeliene de informații vine pe fondul preocupărilor că acestea au încercat să spioneze oficiali americani de rang înalt pentru a obține informații despre „deliberările interne și procesul decizional din cadrul administrației Trump cu privire la conflictele din Orientul Mijlociu“.

The New York Times susține că serviciile secrete israeliene au încercat să intercepteze convorbirile unor oficiali de rang înalt, inclusiv ale negociatorului-șef al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și celui mai responsabilului politic cu cel mai înalt rang de la Pentagon, Elbridge Colby.

Președintele Donald Trump a declarat că nu intenționează să retragă cei aproximativ 50.000 de soldați americani implicați în războiul din Iran până la finalizarea misiunii. Într-un interviu pentru NBC, Trump a minimizat riscurile la adresa militarilor și a comparat bilanțul victimelor cu cel din Vietnam, catalogând numărul pierderilor actuale ca fiind mult mai mic decât se anticipase.

Costul războiului declanşat pe 7 octombrie 2023 de atacurile teroriste fără precedent ale mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului se ridica la sfârşitul lunii aprilie la 405 miliarde de shekeli (aproape 120 de miliarde de euro), potrivit guvernatorului Băncii Centrale Israeliene, Amir Yaron.

„Este o cifră uriaşă, peste 17% din PIB”, a declarat Amir Yaron în cadrul unui simpozion economic organizat recent la Herzliya, la nord de Tel Aviv.

În plus, campania militară dusă din 28 februarie împotriva regimului din Iran a generat un cost suplimentar de 35 de miliarde de shekeli (10,5 miliarde de euro) până în data de 8 aprilie, când a intrat în vigoare armistițiul. Acest cost constituie doar o primă estimare, făcută de Ministerul israelian al Finanţelor.

Departamentul Trezoreriei SUA, sub conducerea secretarului Scott Bessent, intenționează să utilizeze activele iraniene blocate pentru a sprijini aliații din regiunea Golfului în procesul de reconstrucție și reparare a daunelor provocate de regimul de la Teheran în timpul războiului. Oficialii americani au solicitat deja estimări ale costurilor și evaluează toate pârghiile legale pentru a finanța aceste despăgubiri din fondurile Iranului, potrivit CBC News.

Armata israeliană a emis noi ordine de evacuare forțată pentru locuitorii din Tyr și din zonele învecinate, inclusiv taberele al-Bas și Zakuk al-Mufdi. Cetățenilor li s-a cerut să își părăsească imediat locuințele și să se deplaseze la nord de râul Zahrani, în contextul în care atacurile aeriene și invazia terestră lansate de Israel au dislocat deja sute de mii de persoane din sudul Libanului.

Iranul a cerut statelor membre BRICS să se implice activ în configurarea unui sistem de securitate energetică global mai just, stabil și inclusiv. Ambasadorul iranian în Rusia, Kazem Jalali, a subliniat că securitatea energetică actuală depinde major de țările din Global South, punctând că noile provocări geopolitice și volatilitatea piețelor transformă energia într-un pilon fundamental al stabilității internaționale.

Fostul diplomat israelian Alon Pinkas avertizează că atacul armat soldat cu morți din Kochav Yair ar putea declanșa represalii violente din partea coloniștilor împotriva palestinienilor din Vest.

Deși atacul a avut loc în interiorul „liniei verzi”, unde prezența forțelor de securitate este masivă, Pinkas a subliniat că anumite grupări de coloniști au devenit veritabile „miliții înarmate” încurajate de guvern, existând riscul unor acțiuni punitive bazate pe răzbunare.

O persoană a fost ucisă și alte patru au fost rănite în urma unui atac armat care a vizat civili la o benzinărie de lângă intrarea în localitatea Kochav Yair. Poliția israeliană a anunțat că suspectul înarmat a fost „neutralizat” la fața locului, iar forțele de ordine desfășoară în prezent operațiuni de căutare pentru a depista eventuale alte persoane implicate în atac.

Armata israeliană a anunţat că două proiectile lansate duminică din Liban au fost interceptate deasupra teritoriului israelian, în ciuda unui acord de încetare a focului stabilit la începutul săptămânii, relatează news.ro. Sirenele de alertă au fost activate în două localităţi din nordul Israelului, iar „două proiectile care au trecut graniţa din Liban către teritoriul israelian au fost interceptate”, se arată în comunicatul oficial al armatei israeliene.

Potrivit armatei israeliene, atacul nu este primul de la anunţul încetării focului de miercuri. Incidentul are loc într-un context tensionat, în care armistiţiul adoptat începând cu 17 aprilie nu a fost respectat niciodată pe deplin. Negocierile dintre Liban şi Israel, mediate la Washington, se află în impas, iar acordul este contestat de gruparea Hezbollah, susţinută de Iran.

Acordul prevede o încetare completă a atacurilor Hezbollah, dar permite în continuare operaţiuni militare israeliene în sudul Libanului.

Echipa naţională a Iranului va fi nevoită să intre şi să părăsească Statele Unite în aceeaşi zi a meciurilor din Cupa Mondială, din cauza unor restricţii stricte de viză, a anunţat ambasadorul Iranului în Mexic, Abolfazl Pasandideh.

„Putem ajunge dimineaţa şi trebuie să plecăm în aceeaşi zi”, a declarat acesta. Selecţionata Iranului are programate meciuri în SUA: la Los Angeles, pe 15 iunie cu Noua Zeelandă şi pe 21 iunie cu Belgia, iar la Seattle, pe 26 iunie, contra Egiptului. Echipa se pregăteşte la un cantonament din Tijuana, Mexic.

Forţele americane au doborât sâmbătă două drone iraniene de atac care ameninţau traficul maritim internaţional în strâmtoarea Ormuz, a anunţat Comandamentul Central al SUA (Centcom). „Mai devreme în cursul zilei, forţele americane din Orientul Mijlociu au doborât două drone de atac iraniene de unică folosinţă care ameninţau traficul maritim internaţional în strâmtoarea Ormuz”, a precizat Centcom pe contul său de X.

Acest incident vine la doar o zi după ce Centcom a raportat doborârea a patru alte drone iraniene în aceeaşi zonă strategică, precum şi distrugerea unor staţii radar de supraveghere ale Iranului. „Forţele americane rămân în stare de alertă şi pregătite să continue să se apere împotriva agresiunii iraniene”, a subliniat Centcom.

Ca răspuns, Iranul a lansat mai multe rachete balistice către instalaţii militare din Kuweit şi Bahrain, aliaţi ai SUA. Armata americană a interceptat şase dintre acestea, în timp ce o a şaptea a ratat ţinta. Între timp, negocierile indirecte dintre Washington şi Teheran pentru oprirea conflictului din Orientul Mijlociu rămân fără progrese semnificative.

Administrația Trump a decis să ofere Israelului „mână liberă” pentru a lansa atacuri în sudul Libanului, fostul ambasador american Henry Ensher declarând că interesele naționale ale SUA se limitează doar la protejarea capitalei Beirut, nu și a zonelor din afara acesteia, Washingtonul fiind perfect dispus să accepte continuarea războiului de uzură dintre forțele israeliene și Hezbollah.

Doi soldați israelieni au fost uciși în acest weekend în incidente separate în sudul Libanului, ridicând la trei numărul militarilor morți de la semnarea armistițiului de săptămâna trecută, în condițiile în care gruparea Hezbollah a respins oficial încetarea focului și continuă atacurile violente asupra forțelor din zonă.

• Război în Iran, ziua 99. Iranul a atacat Kuweitul și Bahrainul, după o nouă operațiune americană în Strâmtoarea Ormuz
• Planul șeicilor din Golf care ar putea calma piața petrolului și evita blocajul din Ormuz

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE